ORTODOXIA ÎN CATACOMBE

A sosit vremea decontului, după eșecul Referendumului pentru susținerea familiei tradiționale, pentru că s-a votat împotriva lui Dumnezeu, s-a ales lepădarea de Hristos. Ce nu face omul pentru 30 de arginți?! Vinde totul, fără scrupule, își vinde sufletul, familia, țara, credința, cerul și pământul, iar ceea ce mi se pare și mai odios este că proclamă păcatul drept virtute.

Deocamdată, prea puțini conștientizează că într-o națiune în care a fost introdus „parteneriatul civil” se va ajunge mai devreme sau mai târziu la un conflict înverșunat între efectele juridice ale noii instituții sociale pe de-o parte, și instituțiile, normele și practicile sociale întemeiate pe înțelesul tradițional al familiei, ca uniune firească dintre un bărbat și o femeie, pe de altă parte. Conflictul ireconciliabil dintre o asemenea instituție, fixată din punct de vedere juridic în cadrul legislativ al statului și învățătura creștină despre familie, este inevitabil, după cum o demonstrează experiența altor societăți în care mișcarea pentru „drepturi LGBTQ+” este deja consacrată. Toleranță și înțelegere reciprocă între adepții agendei LGBTQ+ și creștinii adevărați, care urmează și respectă învățătura Bisericii Ortodoxe, nu va exista vreodată.Aceasta îmi spune mie, personal, îmi dă de înțeles că prin votarea de către Parlamentul României a legii „parteneriatului civil” se marchează un punct fără întoarcere în evoluția societății noastre. România fost cândva creștină, dar care, din diverse motive, se găsește în plin proces de dezumanizare, secularizare, decreștinare și desacralizare, cu atât mai mult cu cât învățătura creștină despre moralitate ajunge în contradicție directă cu ordinea constituțională. Pe de altă parte, păstrarea oricărui însemn creștin pe distincțiile oficiale ale statului (stemă, sigiliu, drapel etc), într-o asemenea societate, nu reprezintă altceva decât o imensă fraudă istorică, culturală, religioasă și simbolică, deoarece creștinismul încetează să mai fie un punct de referință pentru definirea identității noastre naționale.

Ce pot spune?! Că este un moment de răscruce în istoria bimilenară a creștinismului pe aceste meleaguri și că Biserica Ortodoxă (prin care eu înțeleg clerul și creștinii monahi şi mireni români, aflați în comuniune de Credință și de duh cu Sfinții, Mărturisitorii și Mucenicii Bisericii lui Iisus Hristos din toate veacurile) trebuie să se opună din răsputeri unui asemenea demers. Altfel, se va transforma într-o simplă firmă prestatoare de servicii rituale, iar nouă creștinilor ortodocși, care susținem familia tradițională și care respectăm poruncile Creatorului, nu ne mai rămâne decât lupta: nu numai cu fricile și cu păcatele noastre, dar și pentru despătimirea fraților noștri de neam, căzuți sub robia patimilor și vrăjiți de utopia unei ideologii politice precum aceea a „parteneriatului civil”.

Măcar acum să demonstrăm solidaritate și să ne apărăm religia și drepturile noastre, știut fiind faptul că și pe vremea lui Ștefan Cel Mare, dacă s-ar fi retras toți în post și rugăciune, n-ar mai fi existat nici urmă de mănăstire prin Moldova, iar România creștină punea, încă de pe atunci, cruce Crucii!

Maria-Teodora

Am fost învățat de părinți și bunici, din fragedă pruncie să fiu cuminte, să respect regulile. Cele dumnezeiești, naturale, apoi cele date de stat. Când am făcut armata, am avut același regim, tuns la fel, uniformă, arme, echipament, tot. Eram tânăr, mai săream calul, dar școala militară și cariera în m-au determinat să respect normele, să stau în pătrățica mea. Prin urmare, sunt un om al regulilor, al uniformei, al înfrânării voii, cam ca la monahi. Însă, de un an de zile, cu acest teatru, cu execuția libertății, cu mimetismul guvernanților, cu atacul la sufletul poporului român, nu mai respect nimic, m-ați pierdut din gașca asta! Vreau să vă spun că, de acum, eu nu mai recunosc autoritatea aceasta dictatorială a UE și nici pe sclavii „români” care, din cozi de topor, s-au transformat în topoare!

Sunt ca un câine legat în lanț, iar când simte că i-a venit sfârșitul, e lăsat să umble slobod, să moară la umbra unui paltin. Pregătesc rezistența în munți.

Comunicatul Senatului, MAI, și al altor instituții partenere, inclusiv ambasade care numai binele nu ni-l vor (linia întâi a lgbtq), prin care, de Ziua Copilului, la evenimentul din bătătura de câteva pogoane au acces doar cei cu adeverință de vaccinare (și asta cu minimum zece zile de la rapel!), sau cu test, este o prostie mare și se înscrie în rândul aberațiilor sistemului ticălos al UE, de noul bolșevism, de lucrătura și dresajul noii ordini mondiale urzite de marele diavol. Cât de sclav să fii să execuți orbește toate tâmpeniile noii ordini mondiale?

Cum să stea jandarmul la control, la poarta Parlamentului: ,,Tati, ai vaccin? Nu? Tai-o, cu copil cu tot!’’ Dacă nu ești sclav, n-ai ce să cauți în curtea Parlamentului și spre Izvor și spre 13 Septembrie! Scanează codul QR! Hai, executarea!

Și abia acum ne vom aminti cuvintele părintelui Justin Pârvu…
Au dat Logan, au folosit elevii Colegiului Militar, au băgat norme anticonstituționale. Și e doar începutul. Toți proștii din guvern apar în clipuri cu pro-vaccin, absolut jalnice, peste ani vor râde și curcile de ei! M-a ajutat Dumnezeu să-mi dau seama de fentă, de minciună, și pe 20 martie 2020 am făcut raport la inspectorul general să fiu mutat în poliție acolo unde e ,,molima” mai mare, să mă infectez. Știam că e teatru. Evident, am primit un răspuns de formă, că voi fi trimis. Știu foștii mei colegi din IGPR că și asta mi-a grăbit retragerea. Din martie 2020 eu n-am respectat alte reguli decât cele obișnuite, de igienă, cu care m-a învățat mama. Am stat în toate grupurile mari, am circulat cu rata, iar în birou n-am avut niciodată masca mă-sii! Deja suntem asmuțiți să ne sfâșiem, fraților. Dez-bi-na-re! Înțelegeți, oameni buni, că totul constă în dresaj, în țarc, în noul comunism de catifea. Totul este de o viclenie maximă. Totul este un fals cap-coadă. Ce creștini sunteți, ori ați uitat chiar „Tatăl nostru”: „Și ne ferește pe noi de cel viclean.” Văd că nu vă dați seama de ridicolul situației, iar noi continuăm să le îndurăm tâmpeniile, cu vaccinul, cu valul de „infectări”, cu tulpina… Până când?

Culmea este că europenii și românii s-au obișnuit deja cu încălcarea libertăților. Și boul se obișnuiește cu jugul. Și trage. Că el n-are conștiința libertății. Dar noi?

Și taurul, cât e de viril, nu știe că, la câtă forță are, dacă ar da doar o căpățână în țambrele gardului, ar fi liber la haremul de vaci. Nu dă, și atunci stă în țarc. Așa ca noi. În realitate, unii suntem morți care n-am fost încă îngropați. La noi se duce lumea la coadă din varii motive: conformism, presiune, copierea comportamentului, plecare în Grecia etc. În Germania și în alte țări UE deja nu mai poți intra în magazine fără scanarea codului QR! Înțelegeți cum a început? Ne-au luat temperatura, mers doar pe culoare, pe săgeți, spălare cu gel, cârpă pe față, ne-au insultat și cu învățarea să ne spălăm pe mâini… 2 m, ține distanța, strănută în cot, pune mănuși… Cel mai frumos gest bărbătesc, datul mâinii (noroc) a fost mutilat. Credința ne-a fost batjocorită, Biserica atacată de neterminați și diavoli, răposații ne-au fost nesocotiți, cum nici turcii în evul mediu n-au făcut-o.În vremea aste, țara a continuat să fie furată, ori vândută pe nimic, către mafioții mondiali, cu sprijinul leprelor de aici.

Semnalul de ,,lume nouă” se dă și către justiție. Așa cum am avut procurori folosiți în războiul româno-român, tot așa avem și vom avea judecători. La Biblioteca Națională nu se stă deloc la coadă la cărți, se stă la înțepat. Ce imagine mai sumbră doriți? Ce imagine mai clară a decăderii mai vreți? Unde sunt banii tocați pe botnița presei, pe manipulare, pe izolete, corturi, vagoane, asistente, vrăjeli?
Răspunde cineva pentru jaf? La 10 seara, intrați în case! Acum, până și la plimbarea pe Calea Victoriei, la miezul nopții: stingerea!

Se induce o frică teribilă în popor. Libertatea e călcată în picioare. Între noi și vite nu mai e nicio diferență. Când e să dăm cu parul, să dăm cu parul! Că nici Iisus n-a alungat fariseii din templu rugându-i frumos. Eu unul, deja mă pregătesc pentru rezistența din munți. Vreau să mor în libertate!

Colonei Florin Șinca

Vă spuneam ieri că în Parlamentul naţional se votează acordul prin care Romania, urmare a angajamentului asumat de preşedintele Johannis şi Guvernul PNL-USR/PLUS la Bruxelles, s-a angajat să respecte Tratatul de la Lisabona şi să ,,ia măsuri rapide şi concrete  ,,pentru implementarea valorilor lgbtq in Romania.

Asta înseamnă că în tot ceea ce înseamnă discurs , activitate, servicii publice şi/sau private se vor adopta sancţiuni împotriva celor care se opun ,,culturii, valorii şi intruziunii persoanelor lgbtq”. Ei bine una din ţintele majore sunt…bisericile catolică, Ortodoxă si protestante din Romănia. Asta pentru ca acolo încă se predică pe teme care contravin culturii lgbtq, şi acest lucru trebuie să dispară.

Am discutat cu pastori /preoţi care spun că nu îşi faceau griji, că nu avea cum să vină aşa ceva peste ei, astfel încât nu au avut nicio reacţie, cu mici excepţii, cât timp se mai putea face ceva, şi acum deja este cam prea tarziu. Monitorizarea tuturor ,,bisericilor’’ europene sunt monitorizate de ani de zile de către RICE (Rainbow Index of Churches in Europe) care aşa cum vedeţi ataşat a stabilit o clasificare europeană a ţărilor/bisericilor funcţie de gradul de admisibilitate al culturii si valorilor lgbtq (annexa). Observăm ca România este undeva în zona 19-30%, ca Germania şi ţările nordice sunt campioane ale introducerii LGBTQ în biserici (ca valori, cultura, membri) şi că Polonia este rebelul european pe aceasta tema cu doar 1% grad de acceptabilitate.

Ei bine, odată cu adoptarea acestui protocol european prin care ţările membre se angajează să facă ,,totul’’ în sensul promovarii valorilor lgbtq, fofileala s-a cam terminat, pentru că acum ţările au liber să adopte sancţiuni la adresa celor care nu se supun, iar motivaţia este una cu priza : discriminarea, faptul ca minoritatile lgbtq au aceleaşi drepturi şi libertăţi precum majoritarii (fac aici o paranteză, …nimeni nu deplânge nevaccinaţii care chiar sunt discriminaţi întrucât li se încalcă dreptul la libera circulaţie!) Aşa că pentru PNL-USR-PLUS va fi simplu să introducă o legislaţie care să oblige bisericile (multe cred că vor accepta de bună voie), pastorii/preoţii să accepte valorile lgbtq…Au văzut că atunci când au impus maşti, distanţări, chiar si vaccinare, bisericile, pastorii, preoţii s-au conformat spunand că ,,un bun creştin trebuie să asculte de autorităţi’’. Bun. Aşa trebuie să facă şi acum, să nu mai discrimineze persoanele lgbtq.

Şi ca să vedem ce vine, haideţi să vedem puţin criteriile după care RICE ( Rainbow Index of Churches in Europe) consideră cât de ,,prietenoasă’’ este o ţară/biserică cu valorile lgbtq :

– Biblia să nu fie folosită astfel încât să jignească sau aducă atingere valorilor lgbtq, concret predicarea despre anumite păcate trebuie interzisă.

– bisericile, preoţii, pastorii să oficieze căsătorii între persoanele de acelasi sex

– persoanele lgbtq sa primească de la pastori/preoţi, binecuvântări speciale când îşi afirma identitatea sexuală şi să nu li se interzică accesul în biserici.

– persoanele lgbtq sa fie admise in seminarii teologice, şcoli teologice, şcoli creştine, altfel acestea trebuie amendate sau inchise.

– bisericile, pastorii, preoţii sa oficieze botezul copiilor cuplurilor lgbtq şi să susţină adoptarea de copiii de către persoanele lgbtq.

– pasajele biblice care încalcă dreptul la demnitate al persoanelor lgbtq să nu fie menţionate în predici, etc.

Aceasta este agenda pe scurt care se va implementa rapid în Romania pentru că Parlamentul a votat că ţara noastră îşi asumă eradicarea discursului de ,,ură’’ la adresa comunităţii lgbtq iar biserica este prima vizată pentru că de la Biblie pleacă tot ,,răul’’ întrucât Cuvântul Domnului este incomod.

Ionel Rusei (text preluat)

După opinia mea, dozarea (vaccinarea) nu cred că va deveni obligatorie până în 2023, până la terminarea testării (terapeuticii genetice experimentale) la nivel mondial. Până atunci (finalul experimentului) autoritățile vor folosi campanii de convingere și constrângere pentru a ajunge la un procent mulțumitor al celor dozați, care să le dea „motivul” de a iniția mecanisme de instituire a dictaturii medicale prin „înțepare”, sub paravanul unei viitoare legi abuzive și neconstituționale.�

În această ecuație, problema cea mai gravă este cu totul alta, Nu obligativitatea dozării! Probleme au fost și sunt în legătură cu efectele secundare ale dozării, cu posibila zombificare sau chiar cu moartea. Dar nu acestea sunt cele mai grave. Cea mai mare problemă este CONSIMȚĂMÂNTUL pe care omul îl dă în legătură cu dozarea! De ce spun acest lucru? Pentru că în spatele acestei plandemii este o lucrare demonică prin care nu se urmărește neapărat o reducere a populației, ci se caută pierderea sufletelor prin CONSIMȚĂMÂNTUL dat pentru dozarea care este parte a peceții și conduce spre pecetluire.

De aceea, gândul îmi spune că obligativitatea dozării (în această fază) este un steag fals, o fumigenă, pentru că diavolul (prin autorități) nu caută să oblige omul să se dozeze, printr-o lege silnică, fără consimțământul lui, iar în cazul morții să aibă „răspuns bun la înfricoșata Judecată a lui Hristos”! 

Prin urmare, acum se urmărește dozarea prin consimțământul omului, pentru ca diavolul să ajungă la sufletul omului și să-i pregătească pecetluirea finală. Apoi, negreșit, va urma persecuția celor care nu vor consimți la această înșelare. Unii, din frică, vor ceda. Cu siguranță dozarea conduce la pecetluire!

Preot Claudiu Buză 

Rugăciunile noastre bisericeşti spun că Dumnezeu l-a împodobit pe om cu înfăţişare şi frumuseţe, ca pe o cinstită făptură cerească. De altfel, chiar Mântuitorul Hristos ne pune în faţă, ne sugerează valoarea fiinţei umane în faţa Creatorului său  ,,Ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul în schimb, pentru sufletul său?’’(Marcu 8, 36-37). Iar Psalmistul grăieşte: ,,Ce este omul că îţi aminteşti de el?, sau fiul omului că-l cercetezi pe el? Micşoratu-l-ai pe dânsul cu puţin faţă de îngeri, cu slavă şi cu cinste l-ai încununat pe el. Pusu-l-ai pe dânsul peste lucrul mâinilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui’’ (Psalmul 8, 5-6).

Din păcate, acelaşi Psalmist constată cu amărăciune: ,,Şi omul, în cinste fiind, n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte şi s-a asemănat lor’’ (Psalmul 48, 12). Drumul de la asemănarea cu Dumnezeu până la asemănarea cu dobitoacele cele necuvântătoare măsoară drama omului contemporan, care L-a părăsit pe Dumnezeul Adevărului şi s-a alăturat vrăjmaşilor Lui: Iohannis, Câţu, Arafat, Rafila, Cercel, Tătaru şi altor personaje malefice. Aceştia lucrează cu osârdie pentru a ne pune pecetea diavolului, prin care ne pierdem calitatea excepţională de fii ai lui Dumnezeu şi ne îndreaptă pe drumul iadului. Cum poate un om aflat în deplinătatea facultăţilor mintale, să se alăture vrăjmaşilor lui Dumnezeu, transformându-se în cobaiul acestora? Câtă întunecime de minte trebuie să aibă, pentru a schimba darurile Dumnezeieşti cu starea de mic animal rozător, folosit în experienţele de laborator (DEX). Pentru că acesta e cobaiul: o fiinţă care are o anume valoare atâta vreme cât furnizează date utile, după care moare sau este înlăturat de autorii experimentului. Vaccinaţii sunt cobaii care le arată antihriştilor calea de urmat pentru ca procesul de exterminare al făpturilor lui Dumnezeu să fie cât mai eficient. În multe ţări, substanţa produsă de Astra Zeneca a provocat numeroase decese şi a fost interzisă. La noi e inoculată în continuare, prin vrerea tembelilor de la putere, pentru că românii sunt consideraţi buni cobai. Revoltător!

Sfânta Biserică Ortodoxă ne învaţă că, atâta vreme cât trăim pe pământul acesta, Dumnezeu nu ne închide uşile pocăinţei, iar Măicuţa Sfântă ne deschide, în fiece clipă, uşa milostivirii. Am bună nădejde către AtotBunul Dumnezeu că-i va primi pe toţi vaccinaţii care s-ar pocăi. Opriţi-vă odată, oameni buni!

Presbiter Ioviţa Vasile

Hristos a înviat!

Samaria era o provincie a Ţării Sfinte. Ceea ce-i deosebea şi-i separa pe locuitorii ei de ceilalţi evrei era faptul că aceştia se amestecaseră cu populaţiile păgâne, depriseseră obiceiurile acestora, aşa încât păgânismul pătrunsese adânc în viaţa acestor oameni. Pe lângă aceasta, au întrerupt orice legătură cu conaţionalii lor în plan religios, căci nu se mai ţineau de templul din Ierusalim, ci şi-au ridicat un templu  propriu pe Muntele Garizim în care îşi practicau cultul. Rătăcirea samarinenilor era atât de mare încât nu mai ştiau de Dumnezeu, ajungând să nu mai ştie cui slujesc: ,,Voi vă închinaţi căruia nu ştiţi’’ (Ioan 4, 22). Nu e, deci, de mirare că iudeii îi dispreţuiau şi-i urau pe samarineni, socotindu-i mai răi chiar decât păgânii şi refuzau orice legătură cu ei. Cu toate că părăsiseră cu totul pe Dumnezeu şi legea lui Moise, samarinenii se socoteau adevăraţii închinători iar religia lor, denaturată prin păgânizare, o vedeau mai presus de oricare alta.

În acest climat de întunecime şi rătăcire a venit Domnul nostru Iisus Hristos în Samaria şi S-a oprit, obosit de drum, la fântâna lui Iacov. Şi cea pe care a întâlnit-o acolo, femeia samarineancă, ilustra în chipul cel mai elocvent decăderea morală şi spirituală a locuitorilor Samariei: trăise înainte în mare neorânduială cu cinci bărbaţi, iar acum îl avea pe al şaselea şi îşi ducea mai departe acestă grea povară a desfrâului. Înţelegem dar, câtă lipsă era de prezenţa Mântuitorului în mijlocul acelor oi pierdute ale casei lui Israel care au părăsit pe Dumnezeu, însă grija Lui nu s-a depărtat de la ei. Lucrul lui Dumnezeu trebuia să se înfăptuiască şi în pământul Samariei. Tocmai de aceea a venit Fiul lui Dumnezeu să cerceteze pe acei oameni fără păstor şi fără nicio nădejde de a ieşi, prin puterile lor, din acea negură groasă a uitării, neştiinţei şi rătăcirii. Şi Mântuitorul a săvârşit lucrul lui Dumnezeu cu mare folos, cum vom vedea puţin mai târziu.

Sfântul Prooroc Isaia a scris în Cartea sa (55, 10-11): ,,Precum se pogoară ploaia şi zăpada din cer şi nu se mai întoarce până ce nu adapă pământul şi-l face de rodeşte şi dă sămânţă semănătorului şi pâine spre mâncare, aşa va fi cuvântul Meu care iese din gura Mea; el nu se întoarce către Mine fără să dea rod, ci el face voia Mea şi îşi îndeplineşte rostul lui’’. Aşa a fost şi în Samaria: cuvântul Domnului Iisus a adus roade însutite, întâi în viaţa acelei femei şi după aceea în toată cetatea. Nu este minunat că acei oameni L-au rugat pe Mântuitorul să rămână la ei, şi El a rămas încă două zile? Câtă dorinţă şi deschidere spre adevăr au arătat acei oameni păgâni, spre deosebire de gadarenii care abia aşteptau să scape de Domnul Iisus şi ,,L-au rugat să treacă din hotarele lor’’ (Matei 8,34). Acum putem spune că Soarele Dreptăţii a strălucit şi deasupra Samariei şi a câştigat suflete pentru împărăţia lui Dumnezeu. Dacă iudeii aveau o aversiune nestăpânită pentru samarineni, Iudeul Iisus Hristos S-a aplecat cu dragoste şi înţelegere asupra acestor oameni izolaţi şi dezorientaţi. Cei socotiţi spurcaţi de iudei au fost aduşi la cunoaşterea adevărului şi la sfinţenie de Fiul lui Dumnezeu.

Neştiind nici măcar cui se închină, au fost învăţaţi de Mântuitorul a-l cunoaşte pe Adevăratul Dumnezeu, singurul Căruia I se cuvine închinare din partea tutror făpturilor pământului şi a oştirilor cereşti. Toţi laolaltă suntem fiii Aceluiaşi Părinte ceresc şi viaţa tuturor se cuvine a fi, deopotrivă, o continuă închinare ,,în duh şi adevăr’’. Să ne amintim că Scriptura Sfântă defineşte Sfânta Biserică drept ,,stâlp şi temelie adevărului’’, aşa cum a scris Sfântul Apostol Pavel episcopului din Efes: ,,Îţi scriu acestea, nădăjduind că voi veni la tine fără întârziere; ca să ştii, dacă zăbovesc, cum trebuie să petreci în casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului Celui viu, stâlp şi temelie a adevărului’’(I Timotei 3, 15). Dacă Biserica lui Hristos este păstrătoarea adevărului nealterat, descoperit nouă de Dumnezeu, ne putem imagina că închinare ,,în duh şi adevăr’’ ar putea exista în afara ei? Fără îndoială, nu! Pentru că de la Botezul său în Biserică, omul începe să se închine lui Dumnezeu. Aşa citim în rânduiala din Cărţile Bisericii: ,,Mă închin Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, Treimii Celei de o fiinţă şi nedespărţite’’. Căci se cuvine să fim cu mare luare-aminte că nu orice închinare este ,,în duh şi adevăr’’.Şi vechii atenieni aveau un altar de închinăciune pe care scriseseră ,,Dumnezeului necunoscut’’ (Fapte 17, 22-23), dar închinarea lor era fără de folos, tocmai din pricina necunoaşterii Adevăratului Dumnezeu.

Sectele vremurilor noastre, în frunte cu aşa numiţii martori ai lui Iehova, refuză să se închine Mântuitorului nostru Iisus Hristos, socotindu-L, asemenea celorlalţi vrăjmaşi ai Lui, un simplu om muritor. Dar să ne gândim: Lui Hristos s-au închinat Sfinţii Apostoli (Matei 28, 17); I s-au închinat magii de la Răsărit (Matei 2, 11); I s-au închinat Femeile aducătoare de mir (Matei 28, 9); I s-a închinat leprosul pe care l-a vindecat (Matei 8, 2); I s-a închinat femeia cananeiancă care era păgână (Matei 15, 25); I s-au închinat cei ce erau în corabie, mărturisind: ,,Tu eşti Fiul lui Dumnezeu’’ (Matei 14, 33); I s-a închinat omul care şi-a adus fiul lunatic spre a fi vindecat (Matei 17, 14); I s-a închinat cel vindecat de orbire din naştere (Ioan 9, 38). Iată dar, adevăraţii închinători ai lui Dumnezeu în duh şi adevăr! Printre ei şi păgâni, în vreme ce acei ce se socotesc creştini, sectarii, refuză să I se închine lui Hristos! Şi încă se mai laudă pe toate drumurile că sunt cunoscători şi împlinitori ai Sfintelor Scripturi! Păgânii samarineni despre care ne vorbeşte Evanghelia Sfântă a acestei Duminici aveau o scuză măcar: nu ştiau. Dar când li s-a spus, au crezut: ,,Şi mulţi samarineni din cetatea aceea au crezut în El, pentru cuvântul femeii care mărturisea: Mi-a spus toate câte am făcut…Şi cu mult mai mulţi au crezut pentru cuvântul Lui’’ (Ioan 4, 39, 41). Neopăgânii vremurilor noastre sunt mult mai răi: oricât le propovăduiesc slujitorii Bisericii, refuză cu încăpăţânare adevărata închinare. Ei singuri se fac păgâni, căci a spus Mântuitorul: ,,De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de el va asculta, ai câştigat pe fratele tău. Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot civântul. Şi de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici de Biserică, să_ţi fie ţie ca un păgân şi vameş(Matei 18, 15-17).

Istorisirea biblică despre femeia samarineancă se încheie cu finalul Evangheliei de astăzi, din care ştim că ea a fost cea dintâi care a crezut. Ce s-a întâmplat după aceea, ne spune Sfânta Tradiţie a Bisericii: a părăsit păcatele de până atunci, s-a botezat şi s-a făcut vestitoarea lui Iisus Hristos până în capitala imperiului roman păgân. Prin faptele sale cele bune, luminată de harul lui Dumnezeu, ea a devenit Sfânta Fotinia. Biserica i-a recunoscut sfinţenia vieţii din momentul întâlnirii sale cu Mântuitorul şi i-a înscris numele în calendarul său, cinstind-o, după vrednicie, în fiecare an la 26 februarie. Dumnezeu îi primeşte cu bucurie pe toţi păcătoşii pământului. Acesta este rodul lucrului lui Dumnezeu săvârşit Fiul Său. Aşa este, aşa să fie întotdeauna. Amin.

Presbiter Ioviţa Vasile      

Duh rău e cel ce năvălește asupra ta. Unul dintre numeroasele duhuri rele care lucrează spre pierzania oamenilor. Îmi scrii că atunci când năvălește asupra ta duhul fricii ți se pare că toată lumea te urmărește, că toți oamenii ți-s dușmani, că și Dumnezeu te urăște. I-ai întrebat pe cunoscuți, și ei ți-au zis: „Este un fel de nebunie”. Nebunie și este; bine ți-au zis. Și Biserica îți va spune același lucru – numai că Biserica îți va spune mai mult, potrivit experienței și cunoașterii sale. Ea îți va spune și de la cine, și pentru ce ți-a venit această nebunie. De la duhul rău, și pentru oarecare păcat al tău. Biserica îți va prescrie și medicamentul: mărturisește-ți și pocăiește-ți păcatul, și duhul rău se va depărta de la tine. Niciodată nu s-ar depărta de voia sa, dar Dumnezeu îl va înlătura, de la tine. Știi cum a izgonit Atotputernicul Hristos duhurile din oameni. Cum a avut deplină stăpânire asupra lor. Cum duhurile rele I se supuneau necondiționat.

Stăpânirea lui Dumnezeu asupra duhurilor rele nu privește, însă, doar izgonirea duhurilor rele din oameni, ci și îngăduirea acestor câini nevăzuți asupra sufletului.
De aceea duhul rău și este numit al lui Dumnezeu în Sfânta Scriptură. Nu citim, oare, în Vechiul Testament: Și a căzut duh rău de la Dumnezeu asupra lui Saul? (l Regi 18, 10). El nu este numit a lui Dumnezeu fiindcă e înrudit cu Dumnezeu ori fiindcă iese de la Dumnezeu – departe de asta –, ci fiindcă e legat sub stăpânirea lui Dumnezeu. Citește primul capitol al cărții despre Iov, și te vei încredința că duhul rău nu poate năvăli asupra omului dacă nu-i îngăduie Dumnezeu. De vreme ce știi asta, deznădejdea să se depărteze de la tine. Dumnezeu e și Atotputernic, și Atotmilostiv. El poate și vrea să izgonească de la tine duhul cel rău al fricii care te chinuie groaznic câteodată. Numai să recunoști puterea și milostivirea lui Dumnezeu. Și atunci, mărturisește-ți păcatul, pocăiește-te și roagă-te cu osârdie Preaînaltului Dumnezeu. Spune în rugăciune: „Dumnezeul duhurilor și a tot trupul, Atotputernice și Atotmilostive, iartă-mă pe mine, păcătosul, miluiește-mă și mă mântuiește pentru chinurile de pe cruce ale Fiului Tău și Mântuitorului nostru Iisus Hristos!”.

Și nu te îndoi câtuși de puțin. Dumnezeu Se va milostivi și va alunga de la tine sperietoarea neputincioasă. Dumnezeu să-ți fie într-ajutor!

(Episcopul Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, vol. 1, Editura Sophia, București, 2002, pp. 72-73)

Text selectat şi editat de Dr. Gabriela Naghi

Mulți oameni și-au pus speranțele în Avocatul germano-american Reiner Fuellmich pentru a ne salva din ghearele marilor corporații și a Forumului Economic Mondial. Ne aflăm într-un fel de al treilea război mondial, unde clasa de mijloc este distrusă, iar IMM-urile sunt preluate de giganți precum Amazon. Ei lucrează de mai bine de 10 ani la asta, a spus Fuellmich în urmă cu câteva zile în dialog cu scriitorul și jurnalistul englez James Delingpole. În două-trei săptămâni, se vor întâmpla lucruri mari. „În câteva săptămâni, vor începe procese foarte mari”, a spus Fuellmich, care îl vizeaza pe virusologul german Christian Drosten, care a proiectat testul PCR pentru corona-virus; Lothar Wieler, directorul RIVM german; și alții. „Sunt ușor de prins.” El a mai auzit de la prietenii americani care „îl urmăresc pe Fauci”. „Poate fi concediat”, declară el. „În două-trei săptămâni, lucruri mari se vor întâmpla pe trei continente diferite”, a subliniat Fuellmich, care lucrează cu alți 200 – 300 de avocați. „Atunci vom vedea dacă sistemul juridic mai există sau dacă acesta a fost deja preluat complet de partea adversă, ceea ce nu cred că este cazul”. Nu veți citi nimic despre asta în mass-media

Doi foști angajați ai OMS au mărturisit Av.Dr. Fuellmich că companiile farmaceutice au cerut OMS în ianuarie 2020 să declare o criză internațională de sănătate.Acest lucru a fost necesar pentru ca terapia lor genetică experimentală – „vaccinul contra corona virus” – să poată fi aprobat pentru utilizarea de urgență.

Vaccinul face parte din planurile Forumului Economic Mondial – Marea Resetare – și a Fundației Bill & Melinda Gates de a reduce populația lumii, a spus Av.Dr. Fuellmich. „Nu citiți nimic despre asta în mass-media, deoarece Klaus Schwab și Bill Gates au investit o grămadă de bani în companiile media”, a spus el.
„Toți oamenii care au fost vaccinați ar fi trebuit să fie informați în prealabil că acesta nu este un vaccin, ci o terapie genetică experimentală – acest lucru nu s-a mai făcut până acum – și că nu există cercetări medicale de specialitate. Acesta este un experiment. Persoanele care participă la acest experiment nu au fost corect informate. Sunt cobai. (guineea pigs)”

Îi vom prinde!
„Toți cei care fac parte din aceasta – inclusiv medicii care fac șmecherii, oamenii din conducerea guvernelor, oamenii care profită de acest lucru și guvernele care încurajează oamenii să se vaccineze – sunt responsabili. Acestea sunt cu adevărat crime împotriva umanității. Cred că avem nevoie de o curte internațională de legiști pentru a curăța toată această mizerie. În două-trei săptămâni, Av.Dr. Fuellmich ne va dezvălui mai multe despre acestă problemă.

„Acest lucru este mai rău decât ceea ce s-a întâmplat în al treilea Reich. Trebuie să facem ceva, deoarece persoanele responsabile de acest lucru nu au empatie și sunt extrem de periculoase. Le pasă doar de bani și de putere. ”

Avocat Dr.Fuellmich este plin de speranță: „Le vom obține!”, cu alte cuvinte, „Îi vom învinge!”

*Av.Dr. Reiner Fuellmich s-a născut și a crescut la Bremen. A urmat școala în Bremen și Farmington Hills, Michigan. Și-a finalizat studiile de drept la Universitatea Georg-August din Göttingen și din Los Angeles. Printre altele, a lucrat ca asistent de cercetare la facultatea de drept a Universității Georg-August din Göttingen, unde și-a făcut doctoratul. Înainte să conducă firma de avocatură Dr. Fuellmich, a lucrat în Băncile corporative ale Deutsche Bank în Germania și Japonia. Dr. Fuellmich a publicat diverse articole și cărți în domeniul dreptului bancar, al dreptului medical și al dreptului privat internațional și a predat ca profesor și lector la universități din Germania și Estonia.

Adaosuri necesare:

Criminalii împotriva umanitaţii condiţionează internarea în spitale de vaccinarea cu ambele doze. Pentru ei, aceasta însemnă că vaccinul este voluntar. Aşteptăm să întărească această afirmaţie şi atunci când vor fi în boxa acuzaţilor. În acest fel, oamenii sunt lipsiţi de asistenţa medicală firească, şi aleg drumul cimitirului, decât să primească diabolicul vaccin. Personal, n-am încredere în aşa numita justiţie omenească. Am însă o încredere nemăsurată în dreptatea lui Dumnezeu, şi de aceasta nu vor scăpa asasinii.

Martorii lui iehova s-au vaccinat, după unele estimări, în proporţie de peste 70%, respectând disciplina sectei. Cei vaccinaţi dintre ei au devenit agenţi de influenţă, îndemnând oamenii să primească vaccinurile. Aceasta, ca să ştim în ce punct ne situăm.

Presbiter Ioviţa Vasile

,,Potrivnicul vostru, diavolul, umblă, răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită’’ (I Petru 5, 8). ,,Vai, însă, pământule şi mare, fiindcă diavolul a coborât la voi, având mânie mare, căci ştie că timpul lui e scurt’’ (Apocalipsa 12, 12). Aceste cuvinte biblice profetice definesc cu exactitate vremurile în care trăim. Gheorghiţă sculer-matriţerul a ieşit să ne înştiinţeze precum că nu vom scăpa niciodată de covid, că acesta se va transforma într-o gripă sezonieră şi că singura soluţie pentru omenire e să se vaccineze. Dumnealui a uitat ce-a spus cu ceva vreme în urmă, că vom scăpa de pandemia asta doar dacă ne vom vaccina în număr cât mai mare. Şi cu mare entuziasm.

Hotărât lucru, vaccinarea nu înaintează în ritmul pe care l-au gândit tembelii de la butoanele puterii. Nici voucherele, nici maratonurile, nici manelele, nici promisiunile deşarte, nici behăitorii de ambe sexe, nici măcar masajele erotice nu i-au convins pe români să ia cu asalt centrele de vaccinare. Acum, ochii hulpavi ai antihriştilor se îndreaptă spre copii şi spre locuitorii de la ţară, cu care speră ei să-şi îndeplinească normele stabilite de grangurii lumii.

Nu intenţionez, Doamne fereşte, să fac exegeza idioţeniilor debitate în neştire de Gheorghiţă, cel cu calul priponit de-o garofiţă. E de ajuns să punem alături câteva din buiguielile acestui personaj malefic:

1.Se pare că nu vom scăpa niciodată de coronavirus. Odată cu apariția unor tulpini virale mutante, trecerea prin boală nu ne va mai oferi protecție semnificativă, motiv pentru care avem nevoie de vaccinare.

2.Această boală este prevenibilă prin vaccinare, și este foarte trist, spune Gheorghiță, că sunt oameni care își pot pierde viața în continuare din cauza acestei boli, în condițiile în care avem la îndemână un vaccin care este „sigur” și care și-a dovedit eficiența.

Până mai ieri zicea despre vaccinul ne asigură boala într-o formă mai uşoară. Acum s-a sucit şi ne spune că infectarea este… prevenibilă .

3.În continuare, medicul Valeriu Gheorghiță face apel la oameni să se vaccineze, fiindcă este singura metodă de a scăpa de acest virus nemilos care ne-a schimbat viețile complet(Zicea mai sus că nu vom scăpa niciodată!)

4.Avem nevoie să ne vaccinăm fiindcă, pe deoparte să creștem numărul de persoane care nu mai sunt receptive la boală și pe de altă parte pentru a crește protecția față de tulpinile mutante care vor apărea.

Dumneavoastră mai înţelegeţi ceva? Nici eu. În schimb, înţeleg bine ce spunea Dimitrie Cantemir: ,,Cînd mădularele buiguiesc, lipsa crierilor arată’’.Şi mai înţeleg vorbele cântecului cu care am început, pentru că, ce să vezi – ghinion! ,,Garofiţa s-a uscat, calul lui Gheorghe-a scăpat’’, ş-apoi vedem cum ,,aleargă Gheorghiţă aleargă, aleargă cu capu gol, c-a scăpat calu-n ogor…Ş-auleu, leliţă…’’

Presbiter Ioviţa Vasile

Nu-i așa că sunteți nespus de fericiți?! wernerul v-a dat iluzia că sunteți liberi, v-a dat mască mai puțină (la tot cartieru’!) și ore de noapte libere la plimbare, i-a retras în cazarme, deocamdată, pe criminalii în uniformele statului, v-a dat program normal la hipermarketurile multinaționalelor ca să puteți cumpăra suficientă hârtie igienică!

Ehei, nu-i așa că vă este un dor cumplit de degetul lui werner când vă amenința, „dragii lui români”, că de Învierea Domnului, veți avea multe înmormântări dacă nu stați în case?! Nu-i așa că vă este un dor sfâșietor de salvatoarele lui recomandări scrâșnite – să purtați mască și să vă spălați pe mâini?! Nu-i așa că simțiți lipsa corturilor de campanie militară inaugurate de werner pentru sufocarea bolnavilor?! Ce să mai zicem de izoletele naziste, inventate de genialii ingineri militari, pe care doar când le vedeai ți se lua aerul și te gândeai imediat dacă nu cumva te-ai îmbolnăvit de ebola?!

Nu-i așa că vă este un dor nemărginit de sclaveții înspăimântători în halate albe, agenți ai inoculării Fricii, de beatricele și mustele, de valericii și raezii, și mulți, mulți alții de pe listele simpozioanelor bine plătite ale big-pharma, care vă înspăimântau, ziua și noaptea, cu „sporirea” deceselor dacă nu purtați masca și nu vă distanțați „social”?! Dar de canalele tv mituite gras, ale căror maimuțe vorbitoare, spălate pe creier, vă prezentau cele mai oribile imagini din spitale, în rafale de foc automat, la vomitivele „breaking news”, și vă vânau pe străzi, prin piețe, că nu purtați masca și vă turnau mai rău ca pe vremea fostei securități?!

Iar pe acordeonistul vela marcel, fost șef la MAI, acum senator, care citea greu, pe litere, echipat în „jacă” de piele, „asezonat” cu un alt idiot, despescu, care vă promiteau că milițienii și jandarmii vor fi „necruțători” dacă veți fi prinși cu masca sub nas sau că n-ați intrat la ora exactă în vizuini, nu-i regretați?! Iar criminalii în uniformele pe care cetățenii le plăteau – milițieni, jandarmi, analfabeți interlopi locali, chiar au fost necruțători – de la crime la bătaie soră cu moartea, până la amenzi uriașe! Totul în marșuri cu sirene la maximum, cu girofaruri și cu imnul național batjocorit!

Ehei, dar de ciucă, vă amintiți?! Căruia i-a pus wernerul patru „cărămizi” pe umeraș și partenerul strategic i-a prins în piept tinichelele-răsplată care se acordă slugilor din lumea a treia?! Cum mai scotea el mercenarii, în uniforme noi, cu arme și glonț pe țeavă ca-n Afganistan, cu blindate Humvee, să nu îndrăznească poporul să crâcnească măcar!

Sunt sigur că vă este un dor nemărginit și de-alde anisie, cu „pepsiglasul” ei, de violeta bau și ligheanul ei electoral, de raluca (!) care vă trezește dimineața morți, adică de partea frumoasă și bună a guvernării României! Sunt mulți, mulți alții de care sunt sigur că vă este un dor cumplit!

Dar am o presimțire: haita werneriană va trece de la „atacul măștii” la „vânarea cu seringile”! Ei știu acum că pot orice, v-au verificat suficient. Urmează în curând copiii și tinerii. Vaccinare liberă și, mai ales, sănătoasă!

Marian Ghițeanu

Mântuitorul nostru Iisus Hristosa venit în lume ca să întemeieze Sfânta Sa Biserică, în care oamenii să cunoască şi să trăiască după voia cea sfântă a lui Dumnezeu, să dobândească viaţa cea veşnică în Împărăţia cerurilor. În lume există mii de secte şi biserici mincinoase care se revendică de la Domnul Iisus Hristos şi se pretind a fi creştine, dar acestea nu sunt mântuitoare, neavând harul lui Dumnezeu. Pe lângă acestea, se mai întâlnesc mai multe aşa numite religii, străine de Dumnezeu precum budismul, islamismul, taoismul, confucianismul, brahmanismul, etc. Acestea sunt plăsmuiri omeneşti şi demonice, prin care oamenii sunt ţinuţi în ignoranţă şi nu-şi pot dobândi mântuirea.

În vremea despre care vorbim, Biserica Bulgariei se găsea sub apăsarea turcilor mahomedani, care îi pricinuiau multe rele. Când Sfântul Mucenic Gheorghe din Sredţa avea douăzeci şi cinci de ani, turcii au voit să-l atragă în mrejele rătăcirii lor: ,,Gheorghe, lasă Credinţa Creştinească şi apropie-te de credinţa noastră. Ascultă pe Mahomed, trimisul lui Alah, şi primeşte legea noastră’’.I-au şi pus pe cap celmaua cu care se intră în geamia păgânească, însă s-au lovit de neclintirea Sfântului: ,,Nouă nu ni se cade să ne despărţim de Hristos, Dumnezeul cel Adevărat, Făcătorul cerului şi al pământului şi să lepădăm Sfântul Botez. Cui să cred eu? Lui Mahomed, care nu este trimis nici de Dumnezeu, nici de Proorocii Lui, nici de Apostoli, ci s-a arătat general sârguincios al cetei satanei, având steagurile diavolului? Deci voi singuri nu ştiţi cui credeţi, rătăcind astfel din calea adevărată’’.

Când cineva spune adevărul despre Mahomed şi legea sa, turcii şi arabii devin fiare turbate, fără pic de omenie. Aşa s-a întâmplat şi cu Sfântul Gheorghe. Au ridicat toiegele asupra lui şi-l loveau, încât carnea i se desprindea de trup şi sângele curgea ca pâraiele. L-au aruncat în foc şi aşa s-a sfârşit viaţa pământească a Sfântului Mucenic, în ziua de 26 mai, anul 1514 de la Naşterea Domnului (După Vieţile Sfinţilor pe mai, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2005, p. 453- 455).

Astăzi, cinstite cititorule, mai-marii lumii doresc cu ardoare să unească Biserica Ortodoxă a lui Hristos cu sectele, bisericile mincinoase şi religiile păgâne, ,,ca toţi să fie una’’(Ioan 17, 21), însă nu spre slava lui Dumnezeu, ci pentru a întemeia religia unică, al cărei dumnezeu va fi antihrist. Aceştia nu înţeleg că Biserica, Poporul lui Dumnezeu, nu se poate uni cu rătăciţii lumii, dar este deschisă să-i primească pe toţi aceştia, prin pocăinţă.

Presbiter Ioviţa Vasile

În structura psiho-somatică a omului, Dumnezeu a așezat un „Program” perfect funcțional prin care coroana creației să poată atinge desăvârșirea, adică starea de asemănare, de îndumnezeire. Acest „Software”, proniat corespunzător de Dumnezeul Treimic pentru realizarea scopului amintit, este unic – originar și original – și funcționează fără eroare, având în dotare un „antivirus” direct de la „Producător”. Câtă vreme „Software-ul” rulează în conformitate cu „instrucțiunile”, utilizatorul beneficiază gratuit (în Dar) de toate facilitățile pe care Creatorul i le-a pus la dispoziție. Și acestea nu sunt puține!

De-a lungul timpului „concurența” a încercat să „pirateze”, într-o formă pervertită și comercială, „Software-ul divin”, fără a reuși, însă, să modifice structura programului și buna lui funcționare. A reușit să supună pe beneficiar prin păcat, dar nu a reușit decât o pervertite vremelnică a celor mai importante „funcții ale sistemului” (puterile sufletești: rațiune, poftă și mânie). Nu a reușit o modificare prin păcat a structurii psihosomatice, ci cel mult o „abatere a lucrării puterilor sufletești de la scopul lor” (Sfântul Maxim Mărturisitorul).

Astăzi, asistăm la o realitate nemaiîntâlnită, însă profețită: aceea de a putea fi oprit „Software-ul divin” pentru a fi înlocuit cu un „software luciferic”. Cum se poate realiza această ștergere din Cartea vieții pentru o pecetluire în cartea morții? Prin nanotehnologia introdusă prin dozare (vaccinare)! Părintele Elpidie vorbește despre șapte doze „special specializate” care pregătesc pecetluirea oamenilor descrisă în Cartea Apocalipsei (cap. 13). Ultima doză (a șaptea), numită „bijuteria coroanei nanotehnologiei”,va avea capacitatea de a insera numărul fiarei pe ADN-ul uman, iar pecetea va fi interfața dintre omul însemnat cu numărul fiarei și computer (care va cuprinde toate numerele numelui Fiarei). Gândul îmi spune că fiecare doză de vaccin introduce în om, prin nanotehnologia conținută (ARN-m), parte a „software-ului luciferic”, la capătul procesului având loc „deconectarea” (lepădarea) de la „Software-ul divin” (ștergerea din Cartea Vieții) și pecetluirea pentru un alt „sistem de operare” administrat de Antihrist! Pecetluirea va fi această „deconectare” de la Dumnezeul Treimic și „conectarea” la Antihrist și împărația morții! Ar fi bine să luăm în calcul și acest „efect secundar” al vaccinării care, după opinia mea, este cel mai îngrijorător dintre toate, pentru că, dacă este adevărat, desparte pe om de Dumnezeu și de viața veacului ce va să fie, în Împărăția cerurilor.

Preot Claudiu Buză

„A zis bătrânul: Dacă te ajunge vreo boală a trupului, să nu te nelinişteşti. Căci dacă Stăpânul tău vrea să-ţi încerce trupul, cine eşti tu să te superi? Nu-ţi poartă El grijă de toate? Nu cumva trăieşti în afară de El? Rabdă, deci şi roagă-L să-ţi dăruiască cele ce-ţi sunt de trebuinţă, căci aceasta este voia Lui. Arată îndelungă răbdare şi iubire.”

„Umblând prin pustie, Părintele Macarie a aflat o căpăţână de om uscată, zăcând pe pământ. Când a întors-o cu toiagul său, se părea că dă oarecare glas. Deci, a întrebat-o bătrânul: cine este? Şi căpăţâna a zis: „Eu am fost începător al slujitorilor idoleşti, care au locuit în acest loc, iar tu eşti Părintele Macarie, cel plin de duhul lui Dumnezeu. Pentru că tu, când te rogi, milostivindu-te spre cei ce sunt în muncă, ei simt oarecare uşurare”. Şi a zis părintele: „Care este uşurarea sau munca voastră, spune mie?”. Răspuns-a căpățâna cu suspinare, zicând: „Pe cât este de departe cerul de la pământ, atât de mare este focul în al cărui mijloc suntem noi, de la picioare până la cap, cu totul arzându-ne. Și nu este cu putinţă cuiva din noi ca să vadă faţa altuia, iar când te rogi pentru noi, ne vedem puţin unul pe altul şi aceasta este pentru noi uşurare”.

Acestea auzindu-le bătrânul, a lăcrimat şi a zis: „Vai de ziua în care va fi călcat omul poruncile lui Dumnezeu!”.Şi iarăşi a întrebat-o pe căpăţâna aceea: „Au este altă muncă mai mare?”. Răspuns-a căpăţâna: „Sunt altele cu mult mai adânci sub noi”. Şi întrebând bătrânul, a zis: „Cine se află întru acele adânci munci?”. Căpăţâna a răspuns: „Noi suntem cei ce n-am cunoscut pe Dumnezeu şi acum simţim milostivirea Lui, măcar cât de puţin. Iar aceia care, cunoscând pe Dumnezeu, s-au lepădat de El şi n-au păzit poruncile Lui, cu mai grele şi mai grozave chinuri sunt chinuiţi sub noi”. Iar Sfântul Macarie luând căpăţâna aceea, a îngropat-o în pământ şi s-a dus.”

(Viaţa Sfântului Cuvios Macarie Egipteanul …(19 ianuarie)II, 4, în PSB, volumul 34 – fragment)

Texte selectate şi editate de Dr. Gabriela Naghi

Cu vreo două luni în urmă, auzisem de un cunoscut, cu care eram în bune relaţii, că intenţionează să se vaccineze. Imediat i-am dat un sms prin care-l rugam să nu facă acest pas. Nu m-a ascultat, a primit ambele doze şi zilele trecute m-a vizitat pentru a-mi cere ajutorul. De o vreme era foarte agitat, nu se mai putea ruga, nu mergea la biserică, avea o stare generală rea.  După ce l-am ascultat, am stabilit să revină a doua zi pentru Sfânta Spovedanie şi pentru cele sfinte care ar fi rezultat în urma mărturisirii păcatelor. Între timp, mi-am făcut temele şi, fiind un caz nou şi greu, i-am întrebat pe trei dintre Părinţii nepomenitori, unul din ei – ieromonah, şi toţi mi-a indicat calea corectă de urmat, fireşte, fiecare cu mici nuanţe întregitoare. Până în seară, am reuşit să vorbesc cu aceşti trei Părinţi şi să le cer sfatul şi ajutorul, cu toate că sunt mai vârstnic decâ Sfinţiile Lor.

Omul a venit a doua zi şi a început să-mi explice că s-a documentat în prealabil, a fost îndemnat de fii săi, care şi ei primiseră vaccinul, de medicul care-l trata, şi a ajuns la concluzia că fără vaccin nu se poate. Voia mai mult să se îndreptăţească decât să se pocăiască. Zadarnic i-am arătat primejdia în care a intrat, zadarnic i-am cerut să se căiască de gestul necugetat şi să promită la Spovedanie că nu va mai primi şi a treia doză. Omul a rămas neclintit pe poziţia lui, spunându-mi că primele două doze sunt inutile, dacă nu o ia şi pe a treia. În două rânduri a lăcrimat, reproşându-mi că nu vreau să-l ajut. Întrevederea s-a încheiat cu o mare decepţie pentru acea persoană, în ceea ce mă priveşte, şi cu o mare tulburare şi mâhnire pentru mine.

Iată că suntem confruntaţi cu aceste cazuri deosebit de grave. Spuneam chiar într-un titlu de articol că drumul acesta antihristic este fără întoarcere, şi n-am greşit. Cei îndărătnici care au primit vaccinul, avertizaţi fiind, s-au întunecat într-atât, încât li s-a schimbat personalitatea, modul de gândire şi sunt lipsiţi de voinţa de a se pocăi şi de a se întoarce din drum. Doar aceia care s-au vaccinat din neştiinţă, dau semne temeinice de pocăinţă şi ascultă sfatul duhovnicilor, pot fi ajutaţi. Îi sfătuiesc pe toţi vaccinaţii îndărătnici să nu mai bată cale lungă până la duhovnic şi să ocupe, inutil, timpul acestuia.

Presbiter Ioviţa Vasile

Hristos a inviat

Sfânta Scriptură a Vechiului Testament la Cartea a IV-a a Regilor, capitolul 5, relatează un fapt minunat, o minune Dumnezeiască petrecută în vremea Sfântului Prooroc Elisei. S-a întâmplat ca Neeman, căpetenia oştirii siriene, un fel de general din vremea noastră, să ajungă bolnav, iar boala lui nu era una oarecare, ci cumplita lepră. Nădejde de vindecare nu exista, cum nu există nici astăzi, lepra fiind o boală incurabilă, aşa încât putem spune că un lepros era, şi încă este, un condamnat la moarte. O licărire de speranţă se arată totuşi printr-o copilă israeliană ce fusese luată captivă, iar acum slujea soţiei lui Neeman. Aceasta-i spune: ,,O, dacă stăpânul meu s-ar duce la Proorocul cel din Samaria, de bună seamă, s-ar tămădui de lepră’’. Cuvintele copilei îl fac pe Neeman să ia scrisoare de la regele sirian către cel din Israel, cu acest mesaj: ,,Împreună cu scrisoarea aceasta, trimit pe Neeman, sluga mea, ca să cureţi lepra de pe el’’. La citirea scrisorii, regele Israelului şi-a sfâşiat hainele, socotindu-se nevrednic de atâta încredere şi neputincios în a împlini cererea: ,,Au doară eu sunt Dumnezeu, ca să omor şi să fac viu, de trimite el la mine, ca să vindec pe acest om de lepră?’’ Vestea a ajuns la omul lui Dumnezeu, Proorocul Elisei care i-a cerut regelui: ,,Lasă-l să vină la mine şi vor cunoaşte că este Prooroc în Israel’’.Ajuns la poarta Proorocului, Elisei şi-a trimis sluga la Neeman cu acest mesaj: ,,Du-te şi te scaldă de şapte ori în Iordan, că ţi se va înnoi trupul tău şi vei fi curat’’. Cuvintele acestea produc o mare deziluzie generalului sirian care şi-a văzut aşteptările neîmplinite şi, plin de mânie, le spune însoţitorilor: ,,Iată, socoteam că va ieşi el şi, stand la rugăciune, va chema numele Domnului Dumnezeului său, îşi va pune mâna pe locul bolnav şi va curăţi lepra. Au doară Abana şi Farfar, râurile Damascului, nu sunt ele mai bune decât toate apele lui Israel? Nu puteam eu oare să mă scald în ele şi să mă curăţ? Şi aşa s-a întors şi a plecat mânios’’. Ce învăţăm din acestă desfăşurare a lucrurilor? Smerenia lui Elisei care nu s-a arătat lui Neeman, ca nu cumva acesta să socotească că prin puterea lui îşi poate dobândi sănătatea. Apoi trimiterea la Iordan vrea să arate că în acest râu sfânt a aşezat Dumnezeu puterea tămăduitore şi că în apele acestuia avea să Se boteze Mântuitorul lumii, după trecerea mai multor secole, şi să vindece toată omenirea bolnavă.

Totuşi, la insistenţele însoţitorilor, Neeamn a acceptat să se ducă la Iordan: ,,Atunci el s-a pogorât şi s-a cufundat de şapte ori în Iordan, după cuvântul omului lui Dumnezeu, şi i s-a înnoit trupul ca trupul unui copil mic şi s-a curăţit’’. Şapte este un număr sfânt, Iordanul este râu sfânt, cum şi omul lui Dumnezeu, Proorocul Elisei, era Sfânt. Cu alte cuvinte, Neeman şi-a găsit vindecarea în voia şi sfinţenia lui Dumnezeu, lucru pe care n-a putut să-l înţeleagă la început. Dar odată vindecat, el recunoaşte pe Adevăratul Dumnezeu şi se face slujitorul Său: ,,Iată, am cunoscut că în tot pământul nu este Dumnezeu, decât numai în Israel’’. Numeroasele daruri pregătite pentru Proorocul Elisei au fost refuzate, pilduitor, de acesta, arătând că marele dar al tămăduirii vine de la Dumnezeu.

Am relatat această Dumnezeiască minune pentru asemănările ei cu cea relatată nouă de Evanghelia Sfântă a acestei Duminici. De data aceasta, în vremea prezenţei în lume a Mântuitorului, Dumnezeu aşezase puterea Sa vindecătoare în apa scăldătoarei Vitezda. Acolo trimitea Cel Atotputernic pe îngerul Său, din vreme-n vreme, ca să tulbure apa. Acolo stătea mulţimea neputincioşilor vremii, nădăjduindu-şi fiecare tămăduirea cât mai grabnică. Acolo stătea acel om, aflat în mare suferinţă de nu mai puţin de treizeci şi opt de ani! Acolo a venit şi Fiul lui Dumnezeu Cel Întrupat ca să aducă alinare acestor năpăstuiţi. Întrebarea ce i-a adresat-o slăbănogului, ,,Vrei să te faci sănătos?’’, pare inutilă, însă ea cuprinde în sine dragostea şi compasiunea Mântuitorului pentru omul aflat de atâta amar de vreme în suferinţă. ,,Doamne, nu am om, ca să mă arunce în scăldătoare, când se tulbura apa; că, până când vin eu, altul se coboară înaintea mea’’. Acum a sosit vremea ca Omul să fie de faţă, şi nu unul oarecare ci Dumnezeu-Omul. Şi Dumnezeu Care S-a în-Omenit nu l-a mai aruncat în scăldătoarea prin care se arăta puterea Dumnezeiască. De data aceasta cuvântul cel cu putere multă al Cuvântului l-a izbăvit pe slăbănog: ,,Scolă-te, ia-ţi patul tău şi umblă. Şi îndată omul s-a făcut sănătos, şi-a luat patul şi umbla’’, întocmai cum scria Psalmistul despre israelieni: ,,Trimis-a cuvântul Său şi i-a vindecat pe ei’’ (Psalmul 106, 20).

Cum de prea multe ori se întâmplă printre oameni, în loc să se bucure şi să dea slavă şi mulţumire Tămăduitorului, găsesc pretextul să se ridice împotriva Binefăcătorului: minunea se săvârşise în zi de sâmbătă. Deoarece Mântuitorul Se retrăsese din mulţimea prezentă acolo, toată răutatea iudeilor s-a îndreptat asupra celui ce fusese slăbănog, nedându-i răgaz să se bucure de marele dar al sănătăţii pe care tocmai  îl primise: ,,Este zi de sâmbătă şi nu-ţi este îngăduit să-ţi iei patul’’. Adică, în optica lor neghioabă, era mai bine ca omul să fi rămas în starea lui deplorabilă de dinainte, numai să se respecte orbeşte sâmbăta. La scurtă vreme, Fiul lui Dumnezeu a intrat în templu şi l-a găsit pe om exact în locul unde trebuia: intrase acolo, de bună seamă, ca să dea mulţumire lui Dumnezeu pentru că-şi redobândise sănătatea cea îndelung aşteptată. Acesta a fost momentul ca Mântuitorul să-Şi împlinească lucrarea, adică să-i dea învăţăturile trebuitoare pentru o vieţuire dreaptă: ,,Iată că te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu-ţi fie ceva mai rău’’. Putea să fie ceva mai rău decât cei treizeci şi opt de ani de suferinţă? De bună seamă! Răul cel mare care-l pândeşte pe orice om este acela de a muri pe neaşteptate, adică nepocăit şi neîmpăcat cu Dumnezeu şi cu semenii. De aceea ne şi rugăm ca Dumnezeu să ne ferească de moartea năprasnică, cea care nu ne mai lasă vreme de pocăinţă şi îndreptare. Ne rugăm la Sfânta Liturghie ca Dumnezeu să ne dea ,,cealaltă vreme a vieţii noastre în pace şi în pocăinţă să o săvârşim’’ pentru a ne învrednici de  un ,,sfârşit creştinesc al vieţii noastre, fără durere, neînfruntat, în pace’’, pentru ca la Venirea a Doua a Domnului să putem da ,,răspuns bun la înfricoşătoarea judecată’’.

Ceea ce nu trebuie să trecem cu vederea este faptul că Mântuitorul pune în lumină legătura de cauzalitate dintre starea de păcătoşenie şi boala trupească a omului: ,,De acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu-ţi fie ceva mai rău’’. Arată, cu alte cuvinte, că bolile sufletului, păcatele, atrag asupra omului boli ori alte neputinţe trupeşti. În chip firesc, bolnavul este îndrumat de preot spre scaunul Spovedaniei pentru curăţirea de păcate, ceea ce va atrage, după aceea, mila lui Dumnezeu Care va da şi sănătate trupească celui aflat în suferinţă. Nu vă aduceţi aminte că, înainte de toate, Mântuitorul a iertat păcatele paraliticului din Capernaum şi numai după aceea l-a vindecat şi trupeşte? (Matei 9, 1-8). Este aceasta calea Dumnezeiască pe care trebuie să o străbatem şi noi atunci când ne aflăm în vreme de boală, sau altfel de neputinţă. Aşa să fie. Amin.

Presbiter Ioviţa Vasile