Cartea poate fi descărcată de aici:
Categorie: Uncategorized
Un profesor universitar a murit după ce a fost injectat cu prima doză de vaccin Pfizer / BioNTech. Ioan Dzițac, fost rector al Universității Agora Oradea, era fericit că s-a vaccinat
ACTUALIZARE 8.02.2021 Soția profesorului, Simona Dzițac, a reacționat pe Facebook, afirmând că decesul a fost cauzat de o boală de inimă cu care se lupta de mai mulți ani. Un studiu american arată însă o sensibilitate a celor bolnavi de inimă sau cu probleme vasculare și nu recomandă vaccinarea acestora, avertizând autoritățile în acest sens.
Bărbatul, Ioan Dzițac, nu a fost depistat pozitiv și, astfel, a primit doza în data de 21 ianuarie. El a popularizat momentul pe Facebook. ”21.01.2021: Azi m-am vaccinat la Centrul din Orășelul Copiilor din Oradea. Organizare foarte bună, totul a fost conform programării. Floare la ureche.
22.01.2021: Totul este OK după Pfizer-BioNTech vaccin.”
a scris profesorul pe contul său de Facebook în două postări succesive, în ziua în care a primit vaccinul și, respectiv, în ziua următoare.
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență susține că nu există, în prezent, elemente care să lege decesul profesorului Dzițac de vaccinul Pfizer. Ioan Dzițac a fost rector al Universității Agora Oradea. Peste 7 zile ar fi împlinit 68 de ani.
Autoritățile au declanșat o anchetă în urma morții profesorului iar necropsia urmează să stabilească motivul exact al decesului, mai transmite sursa citată.
Cazul survine după cel al femeii de 73 de ani din Bacău și al asistentului medical de 49 de ani din Mangalia – nici unul recunoscut ca fiind din cauza vaccinului – urmate de cel al asistentei medicale în vârstă de 55 de ani de la secția de Terapie Intensivă a Institutului Marius Nasta din București. Nu era cunoscută cu probleme de sănătate, afirmă sursele din spital. Managera Institutului, Beatrice Mahler, a ascuns cazul timp de 9 zile.
ActiveNews a avertizat că numărul deceselor relaționate cu vaccinul anti-Covid la nivel european este destul de mare: România ascunde morții de vaccin. Decesul asistentei de la „Marius Nasta”: Mahler și Ministerul au știut și au tăcut – Deținem PROBA. RAPOARTE: Peste 300 de cazuri de decese după vaccin în Europa și peste 500 în SUA.
(Preluare selectivă de pe ActiveNews)
Învăţaţi-vă de la Mine că sunt blând şi smerit cu inima
Există un leac pentru toate bolile sufleteşti. Unii nu ştiu despre el, iar alţii îl cunosc, dar nu-l folosesc şi rămân netămăduiţi. Cei ce-l iau nu numai că se vindecă, dar devin şi sfinţi.
Acest leac este smerenia.
Prin leacul acesta, proorocii au profeţit viitorul.
Prin acest leac, Sfinţii Apostoli, din pescari ce erau, au devenit propovăduitori şi dascăli înflăcăraţi ai lumii.
Prin acest leac, Sfântul Spiridon, din păstor de oi cum era, a devenit episcop sfânt al creştinilor.
Acest leac a fost luat de Preasfânta Fecioară şi s-a învrednicit să devină Maica lui Hristos, care este Dumnezeu desăvârşit şi om desăvârşit şi lipsit de păcat. Domnul ne îndeamnă ca toţi să luăm acest leac, pentru a afla odihnă aici pe pământ şi în ceruri!
Smerenia adevărată nu-l lasă pe om să cadă în păcat; dar, chiar dacă n-ar izbuti şi ar cădea, îl ridică imediat.
Acest leac vă sfătuiesc să-l luaţi pentru a vindeca de orice patimă. Dacă nu-l aveţi, cereţi-l de la Preabunul Dumnezeu şi o să vi-l dea.
Aşadar, prin smerenie şi prin răbdarea pe care aceasta o aduce, vă veţi mântui.
Domnul a spus: „Cel ce se smereşte pe sine va fi înălţat de Dumnezeu. Cel ce are răbdare până la sfârşit, se va mântui. Prin răbdare vă veţi câştiga sufletele”.
De câte ori valurile repetate şi înfuriate ale ispitelor şi suferinţelor vor veni asupra noastră şi ne vom afla în primejdie de a pieri, să strigăm precum Petru: „Izbăveşte-mă, Doamne, că pier!”, şi în clipa aceea El îşi va întinde sfânta şi milostiva Sa mână şi ne va izbăvi.
(Ne vorbește părintele Filothei Zervakos”, Ed. Egumenița, pag. 323-333)
Text selectat şi editat de Dr. Gabriela Naghi
Cuviosul Părintele nostru Iustin Pârvu, despre neamul românesc şi puterea Credinţei Ortodoxe
102 ani de la naşterea Sfântului Cuvios Părinte Justin Pârvu, ziua în care îl prăznuim cu evlavie şi cinste pe SfântulSfinţit Mucenic Haralambie.
Sfinte Mare Mucenic Haralambie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, păcătoşii! Amin
Sfinte Cuvioase Părinte Justin, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, păcătoşii!! Amin
„Dacă ne-am mai mişca noi, românii, şi am crea o unitate aşa, să ştiţi că s-ar face lucruri multe şi bune. Dacă s-ar pune ortodocşii noştri numai o săptămână să se roage, păi întoarcem şi Dunărea înapoi, nu numai Iordanul. De aceea ne-a şi lăsat Domnul în grădina asta, unde a ştiut ce să semene Sf. Andrei. Noi ne adăpăm direct de la izvoarele acestea apostolice. Mă uit numai în zonele astea ale noastre, începând de la Rarău, Călimani, toţi munţii aceştia sunt presăraţi cu nişte nevoitori, care duc pe umerii lor toată povara păcatelor mulţimii.
Ortodoxia şi neamul nostru au coexistat încă din primele veacuri ale Creştinismului şi de atunci Ortodoxia a fost sufletul acestui neam. De aceea noi am şi dăinuit în istorie cu demnitate până astăzi, datorită binecredincioşilor noştri voievozi şi tuturor mărturisitorilor şi rugătorilor acestei ţări, care au preferat mai bine să moară decât să vândă credinţa predată nouă de Sfântul Apostol Andrei şi au fost totdeauna conştienţi că aceasta este cinstea şi puterea neamului, şi nu altceva. Datorită faptului că am păzit credinţa nevătămată mai rezistă acest neam în istorie, acum.
Dragi credincioşi, vă aduc în atenţie faptul că de noi depinde soarta acestui neam, de noi depinde predania pe care o vor moşteni fiii fiilor noştri, de noi depinde mântuirea acestui neam. Învăţaţi de la eroii şi martirii noştri cum s-au luptat să ne păstreze nouă, celor de azi, învăţătura strămoşilor noştri. Ei nu au tăcut, dragii mei, niciodată când a fost vreme de mărturisire, când vrăjmaşii Ortodoxiei năvăleau asupra credinţei noastre.Chiar dacă mulţi au tăcut, mari oameni de stat, mari feţe bisericeşti, poporul credincios nu a tăcut, totdeauna s-au găsit oameni de valoare, învestiţi cu putere de sus, care să mărturisească Adevărul.
România este o ţară binecuvântată şi iubită de Dumnezeu, şi aceasta nu o spun cu mândrie, şi Dumnezeu, aşa cum a vrut şi până acum să păstreze acest neam neştirbit şi credincios Lui, aşa şi acum vrea să ne păzească de greutăţile şi nelegiuirile ce se vor abate asupra întregii lumi. Pământul acestei ţări este sfânt prin Martirii şi Sfinţii pe care îi adăposteşte în adânc, iar sângele şi rugile lor s-au suit până la Tronul lui Dumnezeu. România a şi rămas de altfel ţara ortodoxă care şi-a păstrat tradiţiile şi evlavia mai mult decât toate celelalte ţări ortodoxe. Ne-au luat agricultura, ne-au luat comerţul, ne-au luat toate bogățiile şi aurul acestei ţări, dar nu ne-au luat credinţa, nu ne-au luat tradiţiile şi evlavia creştină. De aceste realităţi dau mărturie şi pelerinii străini, chiar episcopi, patriarhi şi mitropoliţi care rămân impresionaţi de evlavia acestui popor, ce continuă să îşi păstreze obiceiurile într-o lume modernă de azi.
Unitatea cea mai puternică a unei naţii este credinţa, legată de Biserică şi prin ea să luptăm.”
Texte selectate şi editate de Dr. Gabriela Naghi
Calinic din Curtea de Argeş calcă din nou în străchini
Prilejul a apărut după decesul copilului botezat la Suceava. Preotul a savârşit Sfânta Taină a Botezului în condiţii canonice, aşa încât nu văd ce i s-ar putea imputa. Cele trei afundări au durat 3,3 secunde, timp în care copilul nu ar fi putut înghiţi 110 ml de apă. Bineînţeles că aceste circumstanţe nu vor fi luate în seamă şi preotul va fi pedepsit. Hienele din presă s-au năpustit degrabă să-l înfiereze pe bietul slujitor.
Reacţia pseudo-ierarhilor, deloc surprinzătoare, a venit însă de la Calinic argeşanul. Dumnealui vrea să exploateze evenimentul dureros şi, din grijă neţărmurită pentru om, vrea să reformeze Slujba Sfântului Botez. Ar urma, dacă ar fi după el, ca prevederile canonice să fie părăsite, respectiv cele trei afundări în numele Preasfintei Treimi să fie înlocuite cu stropire sau turnare, după modelul papistăşesc. Zice Calinic că aşa se proceda în Ardeal, când era dânsul preot tânăr.
Acuma, nu vreau să comentez poveşti de popă beat. Dumnealui s-a făcut de minune la o ţară întreagă când, după Sfânta Liturghie, s-a apucat să ţină un speach în faţa credincioşilor, cu verzi şi uscate, fiind într-o stare avansată de ebrietate. Ceea ce a făcut el e o monstruozitate pentru care, în condiţii normale, ar fi trebuit caterisit şi înlăturat de la slujire. În practica judiciară, starea de beţie e socotită circumstanţă atenuantă sau agravantă, depinde de interpretare. La Judecata lui Hristos, cu certitudine îi va fi spre osândă. În loc ca omul acesta să se retragă în tăcere şi discreţie, măcar pentru o vreme, vine din nou şi îşi dă în petic.
Atragem atenţia tuturor ocupanţilor scaunelor episcopale din Biserica Ortodoxă Română să nu cuteze să schimbe ceva în Rânduiala Sfântului Botez. Dacă o vor face, le va fi spre osândă, iar noi vom continua să luminăm pruncii şi maturii, botezându-i după Sfintele Canoane şi nu după părerea unuia sau a altuia. Ne ajunge câtă neorânduială au adus papistaşii în Ardeal.
Pentru domnul Calinic, Taina Sfântului Botez e… un obicei. ,,Bordeiul şi obiceiul’’, zice dumnealui. În cazul dânsului, de bordei nu poate fi vorba, pentru că locuieşte într-un palat episcopal. De obicei – da. Obiceiul dânsului de a se îmbăta vârtos şi temeinic, şi apoi de a se expune penibil, fără jenă, în faţa credincioşilor.
,,Ce ar face Iisus Hristos, în situaţia apărută, în viaţă noastră de toate zilele?”, se întreabă retoric domnul Calinic. După umila-mi părere, ar face un bici din ştreanguri, s-ar duce în sfintele biserici în care ,,slujesc’’ ierarhii ecumenişti, i-ar scoate afară, şi i-ar mustra cu asprime: ,,Scris este: Casa Mea, casă de rugăciune se va chema, iar voi o faceţi peşteră de tâlhari’’ (Matei 21, 13).
Cu amărăciune,
Presbiter Ioviţa Vasile
Mântuitorul nostru Iisus Hristos: Atunci când vă va zice cineva, iată, mesia este aici sau dincolo, să nu-l credeţi (Matei 24, 23)
Articolul de faţă mi-a fost inspirat de un filmuleţ de vreo cinci minute, care poate fi accesat pe youtube. Filmul începe cu o ştire citită de un prezentator isterizat, la un post de televiziune, Jews News. Zice omul că la data de Duminică 21 februarie, a.c., ,,exact în acea zi, evreii de pe tot globul îl vor pune pe mesia (mashiah) să se arate’’.Urmează o înşiruire de secvenţe ce ni-i arată pe evreii din câteva ţări ale lumii, cuprinşi de frenezia evenimentului care, zic ei, va avea loc la data arătată. Oameni obişnuiţi, rabini, copii se unesc într-o rugăciune comună în acelaşi timp, pentru a-i da o putere mai mare, pentru că prin rugăciune îl vor aduce pe mesia lor în lume. Copii din şcolile evreieşti se rogă balansându-se, ştiind bine ce au fost învăţaţi de când au început să priceapă, adică ,,geula’’( răsumpărarea) va avea loc în curând.
Plebea evreiască e instruită să ştie că evenimentul aşteptat este unul ceresc, (falsul) mesia va veni din cer, trimis de Iahve şi el va fi răscumpărătorul. Vârfurile evreimii mondiale ştiu ceea ce ştim şi noi, că totul va fi o făcătură omenească. Ei îl pregătesc pe antihrist, născut dintr-o femeie desfrânată, care va fi prezentat drept salvatorul lumii cuprinse de haos şi anarhie, după cum vedem că se şi întâmplă încă de pe-acum. În mesia cel mincinos – antihristul – va locui diavolul, ale cărui planuri distructive şi pierzătoare de suflete le va pune în practică.
Ce va fi în 21 februarie? Nimic din ce spun ei. Antihristul nu va veni. Pot cel mult să provoace nişte fenomene care să impresioneze lumea, şi atât. Antihristul nu va veni pentru că trebuie împlinită o condiţie logică: templul din Ierusalim, al treielea, să fie zidit şi în el va fi întronizat falsul mesia. Nu-l văd pe antihrist venind şi stând la hotel, până când evreii vor zidi templul. Din vremea Sfântului Chiril al Ierusalimului şi a lui Iulian Apostatul, evreii încearcă să construiască simbolul lor naţional, templul, şi nu reuşesc. De ce? Pentru că nu e încă îngăduinţa lui Dumnezeu. Când au cutezat să treacă peste voia lui Dumnezeu, foc a ieşit din pământ şi i-a împrăştiat.
Arhimandritul Nicolae Ragozin ne-a prevenit în legătură cu venirea lui mesia cel mincinos şi, cu frăţească dragoste, vă îndemn pe toţi să ţineţi seama de aceste cuvinte: ,,antihrist va apărea la televizor. Să ferească Dumnezeu să-l vezi pe antihrist. Pentru că va fi foarte frumos, într-atât de frumos, încât şi omul credincios va gândi pentru o clipă ce bărbat frumos este. Şi déjà va fi târziu. În momentul când îl vor arăta pe televizor, acesta îl va simţi pe fiecare, şi omul care s-a gândit ,,ce frumos este’’, antihrist va simţi că déjà îi aparţine lui, din moment ce i-a plăcut’’. Părintele spunea că acest lucru este foarte periculos, foarte periculos. Şi de multe ori repetat ,,să nu ajungi să-l vezi pe antihrist. O clipă, o secundă ţi-a plăcut şi nu mai poţi să scapi de el.’’
Noi aşteptăm Venirea a Doua a Mântuitorului. ,,Vino, Doamne Iisuse! Harul Domnului Iisus Hristos, cu voi cu toţi. Amin’’ (Apocalipsa 22, 20-21).
Presbiter Ioviţa Vasile
Credinciosii în faţa primejdiilor: Doamne, facă-se voia Ta, nu a mea
Mitropolitul Athanasius Fahd din Siria răspunde celor care susțin că virusul COVID-19 nu va îmbolnăvi creștinii: „Acesta este un comportament neînțelept. Sfinții nu au spus: Suntem creștini, așa că focul nu ne va arde! Dumnezeu este Cel care hotărăște când ne dăunează focul și când nu … Dacă Îl ispitim pe Dumnezeu înseamnă că suntem mândri … Ar trebui să ne apropiem de credință cu smerenie ”.
Mitropolitul Atanasie din Lattakia și episcopiile dependente:
,,Domnul nostru este Cel care hotărăște pe cine va vindeca și pe cine nu. Dumnezeul nostru stabilește când va face o minune, nu noi. Oamenii nu trebuie să conteste acest lucru spunând „se va întâmpla un miracol”.
Dumnezeu în înțelepciunea Sa, numai EL, știe când face o minune. Și ne supunem. Ce inseamna asta? Evanghelia spune „Iisus i-a răspuns: Iarăşi este scris: „Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău.” [Matei 4: 7]. În aceste zile se vorbește mult despre Coronavirus. Și noi, oamenii credincioși, datorită evlaviei și credinței noastre, dorim să provocăm boala spunând: „Iisus nu ne va face rău!”, „Iisus ne va apăra!”, „Ne infectăm cu virusul și nu vom muri. ” Acesta este un comportament neînțelept.
Permiteți-mi să vă dau câteva exemple. Sfânta Tecla – pe care o iubim – a fost aruncată la lei, iar ei au îngenuncheat la picioarele ei și nu au mâncat-o. În timp ce Sfântul Ignatie al Antiohiei, a fost aruncat la lei și l-au mâncat. De ce Dumnezeu a permis leilor să-l mănânce, în timp ce în celălalt caz El a făcut o minune și leii nu au mâncat pe Sfânta Tecla? Dumnezeu știe, nu eu.
Cei trei tineri au fost aruncați într-un foc mare, dar focul nu i-a ars. Și toți slăvim pe cei Trei Tineri Sfinți din cuptorul aprins. Cu toate acestea focul a ars pe Sfântul Policarp și pe mulți alți Sfinți și Martiri. Sfântul nu a spus: „Sunt creștin, așa că focul nu mă va arde!” Dumnezeu este Acela care hotărăște dacă ne va arde focul și dacă nu. Și numai Dumnezeu stabilește când ni se va supune natura și când nu.
Doar Dumnezeu … Iar eu mă supun.
Asupra Sfântului Gheorghe – patronul acestei biserici – otrava nu a avut niciun efect. În timp ce mulți alți Sfinți au murit otrăviți. Ceea ce vreau să spun este că persoana credincioasă nu este cea care ispitește spunând: „O, Doamne, fă acum o minune!”, sau „Acum focul nu mă va arde!”, „Acum șarpele nu-mi va face rău!”, „Și bomba nu mă va ucide!” Aceasta este o prostie! Nu este un comportament înțelept. Aceasta nu este credință adevărată. Dimpotrivă…Domnul nostru ne-a învățat că cel credincios are conștiință și nu ar trebui să conteste acest lucru. Nu eu Îl constrâng pe Dumnezeu când mor sau nu … asta depinde de El. Dumnezeu ne arată minunile și puterea Sa atunci dorește EL .
Deci, iubiții mei … să nu ne tulburăm prea mult și să greșim sensul credinței. Să nu confundăm magia cu credința. Dumnezeu nu este un vrăjitor. Nu ipitim precum niște oameni nebuni și spunem „Sunt creștin, mă închin și nu voi muri!” Ce cuvinte prostești … Nu asta ne învață Domnul nostru. „Rămân credincios și continui să mă închin, dar indiferent dacă mor sau nu, fie că mă îmbolnăvesc sau nu, doar Dumnezeu este Cel care hotărăște aceste lucruri.” Dacă Îl ispitesc pe Dumnezeu înseamnă că sunt mândru. Ne apropiem de credință cu smerenie. Cel credincios este o persoană umilă care nu-L ispitește pe Dumnezeu.
Credinciosul este cel care spune: „Doamne, facă-se voia Ta. Voia Ta și nu a mea. ” Și atunci ușa minunilor se va deschide, și vom vedea minuni în viața noastră. Atunci vedem lumina Domnului în viața noastră.
Texte selectate şi editate de Dr. Gabriela Naghi
Predică la Duminica a 16-a după Pogorârea Sfântului Duh. Toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm
În Predica de pe munte, Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a dat nouă tuturor aceste îndemnuri: ,,Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide. Că oricine cere – ia, cel ce caută – află, şi celui ce bate i se va deschide’’ (Matei 7, 7-8). Apoi, pentru a releva dărnicia lui Dumnezeu arătată oamenilor, Fiul lui Dumnezeu ne spune: ,,Sau cine este omul acela între voi care, de va cere fiul său pâine, îi va da piatră? Sau de-i va cere peşte, îi va da şarpe? Deci dacă voi, răi fiind, ştiţi să daţi daruri bune fiilor voştri, cu atât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El’’ (Matei 7, 9-11).
Într-adevăr, ne străduim să dăm daruri bune fiilor noştri, dar nu întotdeauna ştim ce le este de folos acestora şi adesea darurile noastre ori sunt total nepotrivite, ori sunt rău întrebuinţate, încât ele nu numai că nu le folosec la nimic, dar sunt şi aducătoare de mari nenorociri în familiile noastre. Greşeşte grav acel părinte care pune la dispoziţia fiului său bani fără măsură, pe care acesta îi risipeşte în distracţii interminabile, ori pentru alte capricii porcoase. Greşeşte grav părintele care cumpără pentru copilul său maşină foarte scumpă, acesta o foloseşte cu nesăbuinţă, putând ajunge la accidente cu cele mai grave urmări.
Nu acelaşi lucru se poate spune despre darurile lui Dumnezeui. Sfântul Apostol Iacov a scris în Epistola sa: ,,Toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit de sus este, pogorându-se de la Părintele luminilor’’ (Iacov 1, 17). Când a făcut referire la părinţii care ştiu, totuşi ce le este de folos fiilor, Mântuitorul a vrut să ne facă să înţelegem că darurile Dumnezeieşti stau mult deasupra celor omeneşti. Cererea şi grija noastră trebuie să se îndrepte, înainte de toate, sore dobândirea darurilor cereşti. În rugăciunea de iertare pentru cei adormiţi, mărturisim că Dumnezeu l-a împodobit pe om ,,cu înfăţişare şi frumuseţe ca pe o cinstită făptură cerească’’. Este mare lucru să înţelegem că am primit şi primim daruri Dumnezeieşti, întocmai ca îngerii care stau în jurul tronului ceresc şi-L preamăresc neîncetat pe Dumnezeu.
Cel dintâi dar pe care l-am primit fiecare de la Dumnezeu este viaţa. Aceasta este, de fapt, aducerea noastră din nefiinţă la existenţă. Este darul care, mai apoi, asemenea unui pom, este împodobit cu multe şi preţioase daruri. Unele le ştim, altele –nu. La Sfânta Liturghie preotul se roagă în taină şi aduce mulţumire Sfintei Treimi, pentru sine şi pentru credincioşi, cu aceste cuvinte: ,,Pentru toate acestea, mulţumim Ţie şi Unuia Născut Fiului Tău şi Duhului Tău Celui Sfânt, pentru toate pe care le ştim şi pe care nu le ştim; pentru binefacerile Tale cele arătate şi cele nearătate, ce ni s-au făcut nouă’’. Pentru că oricât s-ar strădui omul, îi lipsesc cuvintele şi ştiinţa spre a grăi despre toate cele primite de la Dumnezeu.
Sfânta Evanghelie a acestei Duminici ne vorbeşte şi ea despre multele şi marile daruri Dumnezeieşti, cărora ne facem părtaşi şi noi, deoarece omul care şi-a încredinţat avuţia sa alugilor, este Dumnezeu-Omul Iisus Hristos. Slugile suntem, sau ar trebui să fim, noi. Faptul că nu toţi primim acelaşi număr de talanţi, nu este relevant în iconomia mântuirii. Însuşi Mântuitorul a spus: ,,Şi oricui i s-a dat mult, mult se va cere de la el, şi cui i s-a încredinţat mult, mai mult i se va cere’’ (Luca 12, 48). Aşa bunăoară, unui preot i s-a dat mult, pentru că multe suflete i s-au încredinţat pentru a fi călăuzite spre Împărăţia lui Dumnezeu. De aceea a şi scris Sfântul Apostol Pavel păstorilor şi credincioşilor Bisericii celei dintre evrei: ,,Ascultaţi pe conducătorii voştri şi vă supuneţi lor, fiincă ei priveghează pentru sufletele voastre, având să dea seama de ele’’ (Evrei 13, 17). Se ştie că un preot se mântuieşte mai anevoie decât un credincios de rând, tocmai din pricina arătată mai sus.
Încredinţându-şi darurile slugilor Sale, Dumnezeu nu se depărtează de ele, ci veghează asupra lor, adaugă acelor daruri alte daruri, sau har peste har, cum spune Sfântul Evanghelist Ioan. Stăpânul Dumnezeu aşteaptă ca fiecare slugă să preţuiască cum se cuvine darurile Sale, să înmulţească binele în lume, ştiind cât bine i-a făcut Dumnezeu (Luca 8, 39).
Precum în pilda talanţilor, pentru fiecare vine vremea ca Dumnezeu să ceară socoteală despre modul cum a chivernisit cele primite de la El. Este vremea plecării noastre din trup, a despărţirii de vieţuirea acesta pământească, când trupul se întoarce în pământul din care-a fost luat, iar sufletul se duce la Dumnezeu Care l-a dat (Ecleziast 12, 7). Atunci fiecare dă răspuns Stăpânului despre felul cum a vieţuit pe pământ. Ne rugăm la fiecare Sfântă Liturghie ca Dumnezeu să ne ajute să putem da ,,răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui Hristos’’. Şi răspunsul bun este acesta: ,,Doamne, cinci talanţi mi-ai dat, iată alţi cinci talanţi am câştigat cu ei’’ (Matei 25, 20). Răspunsului bun îi va urma, neîndoielnic, lauda mângâietoare a Stăpânului: ,,Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria Domnului Tău’’ (Matei 25, 21).
Sfântul Ioan Gură de Aur scria, cu multe secole în urmă, că ,,de aceea ne-a dat Dumnezeu cuvânt, mâini, picioare, tărie trupească, minte şi pricepere, ca toate acestea să fie spre mântuirea noastră şi spre folosul aproapelui. Cuvântul nu este de folos numai la înălţarea de cântări şi mulţumiri lui Dumnezeu, ci de folos pentru a învăţa pe alţii şi a-i povăţui. De-l întrebuinţăm în acest scop, suntem următorii lui Dumnezeu; dacă facem dimpotrivă, suntem următorii diavolului. Pentru că şi Petru, când a mărturisit pe Hristos, a fost fericit de Domnul, dar când l-a sfătuit să fugă de Cruce, când L-a oprit, a fost certat cu asprime, că gândea cele ce gândea diavolul. Dacă osânda e atât de mare pentru nişte cuvinte rostite din neştiinţă, ce iertare mai putem avea noi, când de bună voie săvârşim o mulţime de păcate’’ (Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, EIBMBOR, Bucureşti 1994, p.892).
Da, pentru cel nebăgător de seamă la darurile Dumnezeieşti va veni, de asemenea, vremea judecăţii. Spunând aceasta mă gândesc la darul incomensurabil primit de la Mântuitorul, Sfânta Credinţă Ortodoxă. Aşa a scris Sfântul Apostol Pavel Bisericii din Efes: ,,Căci în har sunteţi mântuiţi, prin Credinţă şi aceasta nu este de la voi: este darul lui Dumnezeu’’ (Efeseni 2, 8). Ce răspuns vor putea da cei luminaţi în Credinţa Ortodoxă, pe care au părăsit-o cu atâta uşurinţă, iar după aceea au batjocorit-o în cel mai josnic mod? Ce răspuns vor da cei care au cunoscut Ortodoxia, dar au rămas în rătăcirea lor? Vor da, desigur, răspunsul slugii leneşe şi netrebnice: ,,Doamne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat, şi aduni de unde n-ai împrăştiat.De aceea, m-am temut şi m-am dus de am ascuns talantul în pământ: iată ce este al tău (Matei 25, 24-25). Acest răspuns îi va aduce osânda veşnică, cum a grăit Mântuitorul: ,,Iar pe sluga netrebnică aruncaţi-o în întunericul cel mai dinafară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor’’ (Mate 25, 30).
Iubiţi credincioşi! Am spus mai înainte că întâiul dar primit de fiecare din noi, este viaţa însăşi. Cât ne îngrijim noi de acest dar unic şi irepetabil pentru a-l păstra curat, a-l împodobi cu frumuseţile virtuţilor şi a-l înapoia Dătătorului de viaţă la vremea rânduită de El? Căci aşa ne îndeamnă glasul Sfintei Liturghii: ,,Pe noi înşine şi unii pre alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm’’. Amin.
Presbiter Iovita Vasile
Laureat al premiului Nobel: Coronavirusul este fabricat la Wuhan. Acum înțeleg că toți tehnicienii laboratorului sunt morți !
Profesorul japonez de fiziologie medicinală, dr. imunolog Tasuku Honjo, a provocat astăzi senzație în mass-media, spunând că virusul corona nu este natural.
,,Dacă virusul ar fi natural, nu ar fi afectat întreaga lume! În funcție de climă/mediu, temperatura diferă de la o țară la alta. Dacă virusul ar fi natural, ar fi afectat doar țările cu aceeași temperatură/climă ca şi China. Dar acesta se răspândește identic într-o țară precum Elveția, similar cum se răspândește în zonele deșertice. Dacă virusul ar fi natural, s-ar fi răspândit doar în locuri reci şi ar fi murit în locuri fierbinți. Am peste 40 de ani de cercetări pe animale și viruși. Asemenea virus Nu este natural ! Este un virus fabricat ! complet artificial !
Colaborez de 4 ani cu cercetatorii din laboratorul Wuhan din China. Cunosc bine tot personalul acestui laborator. Pe toți i-am sunat după accidentul cu Corona, dar toate, absolut toate telefoanele lor sunt moarte de 3 luni ! Acum înțeleg că toți acești tehnicieni de laborator sunt morți !
Pe baza tuturor cunoștințelor și cercetărilor mele de până acum, pot susține acest lucru cu 100% încredere că virusul Corona nu este natural. Nu provine de la lilieci. China l-a fabricat ! Dacă ceea ce spun astăzi se dovedește a fi fals acum sau chiar după ce mor, guvernul poate să-mi retragă premiul meu Nobel. Dar China minte și ascunde acest adevăr! Într-o bună zi ADEVARUL se va dezvălui tuturor !”
Succinte concluzii
1.Coronavirusul este fabricat în laborator la comanda antihriştilor din vârful piramidei. L-au răspândit în lume prin mijloace de ei cunoscute, l-au hiperbolizat mediatic, au declarat o falsă pandemie. Aceasta au constituit pretextul de suprimare a libertăţilor oamenilor, libertăţi primate de la Dumnezeu.
2.Ţinta principală a antihriştilor o constituie Sfânta Biserică Ortodoxă, pe care o doresc nimicită, urmând ca în locul ei să aşeze o biserică mincinoasă, al cărei dumnezeu să fie blestematul antihrist.
3. Pretextul pandemiei a fost unul genial, scornit de cel mai mare geniu al răului – diavolul, şi le-a îngăduit antihriştilor să-şi ,,justifice’’ toate nemerniciile, crimele, legile strâmbe şi silnice, măsurile absurde şi haotice, toate având menirea de a înfricoşa şi înrobi făpturile lui Dumnezeu de pe toată faţa pământului.
4.Pasul următor a fost campania de vaccinare, cu un vaccin pus la punct cu mult înainte de zisa pandemie. Efectele diabolice ale acestui vaccin se văd acum, şi le vom vedea încă şi mai mult în viitor. Antihriştii doresc introducerea în corpul uman a cipurilor, nanoparticulelor etc, care vor produce efecte catastrofale, déjà desluşite de oamenii de ştiinţă de bună credinţă. Uciderea a miliarde de oameni este scopul declarat al satanistului Bill Gates şi al bandei lui de asasini.
5.Dumnezeu ne poartă de grijă şi ne-a grăit despre toate acestea prin Sfinţii Părinţi şi, mai aproape de noi, prin Părinţii Bisericii; Dumnezeu a scurtat vremurile (Matei 24, 21-22), tocmai pentru a ne ajuta să trecem prin cea mai mare şi ultima strâmtorare din istorie, înainte de Venirea a Doua a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Dacă înţelegem aceste lucruri şi ne punem sub ocrotirea Marelui nostru Dumnezeu şi a Bisericii Sale Ortodoxe, înseamnă că am ales drumul care ne duce spre Împărăţia fericirii veşnice. De vom sta în frică, pasivitate, indiferenţă, necredinţă, în afara Sfintei Biserici, singuri ne vom alege locul chinurilor veşnice – iadul. Să nu fie!
Presbiter Ioviţa Vasile
Eminentul Profesor Doctor Răzvan Constantinescu, agresat de un mârlan
Totul a pornit, se pare, de la faptul ca, la debutul ,,pandemiei covid”, medicul Razvan Constantinescu s-a oferit voluntar sa se infecteze cu sars-cov-2, informeaza newsmaker.ro.
Zâmbetul e o armă redutabilă
Suntem în sesiune. Ieșisem de la examen și cumpăram pâine de la magazinul meu preferat din cartier. Eram elegant, cu costum negru și cravată roșie.La un moment dat, a năvălit unul în magazin (mă zărise încă de când intrasem), răcnind: ”Nu-l serviți pe boul ăsta dacă nu are mască! Și mai e și medic! Și face campanie împotriva virusului la TV!” Mă gândeam că-l adun de pe jos dacă-i trăznesc una. Am renunțat și am zâmbit. Vânzătoarele au fost foarte încântate.Lumea este alienată, iar această alienare nu este întâmplătoare, e una programatică.”, povestește Răzvan Constantinescu.
La începutul pandemiei COVID, medicul Constantinescu a declarat public că se oferă voluntar să fie infectat cu virusul.
Gripa pentru proștii isterizați
Ca să-i lămuresc pe imbecilii care umblă cu chiloțeii pe nas prin aeroporturi, mă ofer voluntar să mă infectez cu virusul vieții. Să vadă și ei un medic nevaccinat ,,antigripal” (o tâmpenie, având în vedere polimorfismul virusurilor gripale) care nu moare, frate, deși ,,a susținut ciuma roșie” (!)
Prostovănimea lumii în care trăim nu pricepe nimic, se comportă ca o turmă, de aceea este ușor de manipulat. Ea nu poate înțelege că astfel de virusuri nu prezintă pericol vital decât pentru categoriile cu risc maxim: cirotici, neoplazici, vârste extreme, pacienți cu insuficiență cardiacă severă, BPOC, imunodeprimați (aș adăuga eu, și cei care s-au vaccinat aiurea pentru orice prostie). Generația ,,i-phone” poartă barbă și glezne goale, mască de pânză pe facies, urlă că vrea nu știu ce țară ca afară, iese la proteste în mod bovin, se vaccinează în draci ca să-și facă rost de vreo leucemie și apoi se plânge că statul nu face nimic pentru ei, nu le pune biberonul.
Mortalitatea gripei ”Covid-19” este de 2,4%, comparativ cu 2,1% cât a fost cea a epidemiei de gripă din 2018. Și atunci de ce vă isterizați, glezno-barbișoanelor?”,spunea, în februarie 2020, Răzvan Constantinescu.
Mărturisitoare în vreme de prigoană: ,,Dumnezeu poate pedepsi. Nu ne temem de voi! Suntem gata de jertfă!”
„Nu vă vaccinați!”; „Nu acceptați serul în organism!”; „Refuzați pecetea satanei după cele 7 vaccinuri!”; „Cel mai mare genocid…” Prin astfel de mesaje și prin altele din aceeași gamă, un grup de femei înveșmântate în negru fac propagandă în Pitești!
Bine organizate
Își schimbă zona, apar pe te miri unde. Ba pe Calea București, ba în zona sediului Filarmonicii, prin parcuri ori în stații de autobuz. Se orientează bine, plasându-se pe străzi cu trafic pietonal intens. Opresc trecătorii și în câteva cuvinte îi „lămuresc” cum e cu Covidul și mai ales cu vaccinarea. Așa s-ar putea descrie acțiunea bine organizată a unor tinere îmbrăcate în călugărițe…
Au lepădat pravila
Drăguțe, cu trăsături frumoase, deloc sfioase, pesemne au lăsat smerenia la mănăstirile de unde pretind că vin. Au lepădat pravila monahicească și au plecat în… pribegie. În traista neagră precum veșmintele nu au Biblia, Acatistul Maicii Domnului ori Viețile Sfinților, ci… o publicație: „Adevărul despre noul vaccin ARN Covid-19”. Pe braț fetele care par bine hrănite, în mare vervă, nicidecum postitoare sau cu obraji ascetici, nu au metaniere, ci revista respectivă, frumos editată, pe hârtie lucioasă, cu poze color. Opt pagini cu de toate, de la „mesaje” din Muntele Athos şi extrase din scrierile unor Sfinți până la părerile unor medici și savanți despre vaccinul „ucigaș”, amestecate cu versete biblice din Apocalipsă.
,,Prezenţă scenică”
„Tinerele își îndeplinesc misiunea ca la manual. Au o „prezență scenică” și un discurs ireproșabile. Îţi taie calea, te întâmpină cu „salutul monahicesc”, „Doamne-ajută!” Se uită fix în ochii omului. Își apropie chipul angelic de urechea trecătorului uimit și îi șoptește mesaje scurte, dar percutante din suita „Nu vă vaccinați, refuzați…” Dacă omul ascultă și nu reacționează, tânăra îi atinge amical mâna pentru a-l încredința de „adevărurile mesianice” pe care el, ca un privilegiat al divinității, le primește. Apoi îi face alt dar: publicația care atestă cele spuse de gura ei sfințită de călugăriță…
„Nu ne temem de voi!”
Paradoxal, nu se feresc să fie filmate și fotografiate. Le-am cerut detalii despre acțiunea pe care o desfășoară. A doua surpriză: nicidecum nu tac. Dimpotrivă! Cu aceeași privire pătrunzătoare, una dintre ele, cu aer de lider, spune răspicat: „Suntem din zona Caraș-Severin. Suntem călugărițe, dar ne-am retras în munți. Vrem să salvăm cât mai mulți oameni. Să le spunem adevărul!” Cer un răspuns: „Crezi că e legală campania pe care o faceți voi?” Maica își păstrează seninătatea. Are vorbele la ea: „Ce fac ei e legal? Crimele în masă sunt legale? Să ne pedepsească dacă pot. Doar Dumnezeu poate pedepsi. Nu ne temem de voi! Și de nimeni. Suntem gata de jertfă!” Tânăra pare că recită un text, deși poate chiar crede ce spune. Dacă ar veni o „undă” de mir dinspre ea, ar fi și mai convingătoare. Dar se vădește că recuzita e restrânsă.
Le las pe protagoniste să își facă numărul. Dincolo de faptul că vor să încurce planul autorităților privind vaccinarea, sunt interesante prin abnegația cu care își joacă rolul. Iar majoritatea trecătorilor pe care ele îi opresc le privesc admirativ. Pe unde trec sunt mici „vedete” stradale care captează atenția. O întreb pe cea cu prestanță de stareță dacă are binecuvântare arhierească pentru „misiunea” ei. Tânăra se apropie cu dezinvoltură. Șoptește: „Am. Și un mesaj pentru tine: nu te vaccina!”
Sursa: Ziarul Argeşul. Autorul: un slugoi jegos, vândut sistemului antihristic
Scurt adaos: Dumnezeu să le dea putere să mărturisească Adevărul şi să le pomenească întru Împărăţia Sa cea cerească. ,,Dumnezeu Şi-a ales pe cele slabe ale lumii, ca să le ruşineze pe cele tari. Dumnezeu Şi-a ales pe cele de neam de jos ale lumii, pe cele nebăgate în seamă, ca să strice pe cele ce sunt’’ (I Corinteni 1, 27-28).
Patriarhul eretic al Ierusalimului a păşit în prăpastia schismei
Este vorba de Teofilos, cel care l-a înlăturat în 1995 pe Patriarhul canonic şi legitim de-atunci, Irineu, şi s-a urcat pe un tron ecumenic care nu i se cuvenea. Este lesne de înţeles că PF Irineu nu corespundea exigenţelor mai-marilor lumii, de aceea i s-au inventat şi i s-au pus în sarcină tot felul de fapte infame, în urma cărora a fost cu brutalitate înlăturat şi întemniţat. Că Teofilos este unealta vrăjmaşilor Bisericii lui Hristos, s-a dovedit cu prisosinţă, iar după ultimele sale luări de poziţie putem spune că a păşit în prăpastia schismei.
1.Teofilos era oricum un patriarh nelegitim, şi din alt punct de vedere. A participat la sinodul tâlhăresc din Creta din 2016, semnând documentele eretice dinainte elaborate şi impuse de antihrişti.
2.Recent, a acordat un interviu cotidianului Kurir, preluat de site-ul Borba za Veru. ,,Pentru patriarhul-revoluţionar Teofil, schismaticii ucraineni sunt creştini ortodocşi, iar unitatea cu schismaticul Bartolomeu trebuie păstrată cu orice preţ – cu preţul denaturării Credinţei şi al încălcării Sfintelor Canoane’’. Cu această recunoaştere, Teofil şi-a omologat statutul de schismatic, iar ştergerea numelui său din dipticele Sfintei Biserici Ortodoxe Ruse e o chestiune de timp. Să ne înţelegem: omul acesta îl pomenea pe tatăl schismelor, Bartolomeu din Constantinopol, la Sfânta Liturghie, temei suficient pentru a fi socotit în rândul schismaticilor. Am spus-o şi cu alt prilej, toţi pretinşii ierarhi care au recunoscut schismaticii ucraineni, nu s-au despărţit numai de Biserica Rusă, ci de întreaga Biserică Ortodoxă. Mă tem că această prăbuşire a lor, întâi prin erezie şi acum prin schismă, este ireversibilă.
3.Cum afirmam de mai multă vreme, autorul schismei este Bartolomeu din Constantinopol, prin tomosul de acordare a autocefaliei schismaticilor ucraineni. L-au urmat, la scurtă vreme, Teodor din Alexandria, Ieronim al Greciei, Hrisostom al Ciprului, şi acum Teofilos din Ierusalim, toţi greci. Curând îi va urma celălalt întâistătător, Anastasios al Albaniei, grec şi el. Toţi aceşti agenţi infiltraţi în Biserică şi înălţaţi pe tronuri arhiereşti nu fac nici cel mai mic gest de oprire a schismei, dimpotrivă, o extind şi o adâncesc.
4.Vă aduceţi aminte de acea reuniune de la Amman, convocată de Teofilos? N-am crezut niciun moment că participanţii sunt mânaţi de dorinţa de a înlătura blestemata schismă, pentru că ei erau, la acea vreme, eretici. Să aşteptăm de la eretici ca să lucreze pentru binele Bisericii noastre e un nonsens, de la un capăt la altul.
5.Ambasadorul American în Grecia a promis, cu ceva rimp în urmă, că şi alte Biserici îi vor recunoaşte pe schismaticii ucraineni. Omul ştia ce vorbeşte, dovada fiind căderea de acum a lui Teofilos. Cine urmează? Nu cumva vajnicii noştri românaşi, aflaţi sub ocârmuirea lui Daniel Ciobotea?
Presbiter Ioviţa Vasile
Guvernul lui Iohannis, cu el în frunte, ar trebui să plece urgent
Cu Iohannis şi Cîţu la butoanele României e ca şi cînd elefantul stă cu un şoricel într-o piscină, iar şoricelul îi spune: „Elefantule, noi sîntem cam duşi cu pluta, dar uite ce valuri interesante facem!”. Cîţu, e doar un şoricel de subsoluri care roade şi el din oportunismul crizei! Să ne amintim că după incendiul regizat de la „Colectiv”, elefantul a coborît în stradă, supravoltînd propaganda mincinoasă şi asmuţind împotriva guvernului legitim Ponta, alături de manifestanţii fără autorizaţie, grupaţi în jurul lui, nişte forţe antiromâneşti, securistoizi şi leşuri ale partidului de sub aripa sa, care muriseră înainte de a intra în luptă, perdanţii alegerilor, oamenii lui Iohannis, după cum acesta a declarat la Malta, întrebat de jurnalişti, la momentul „Colectiv”: „Am speranţe că va fi bine, pentru că oamenii mei sînt în stradă”.
Adevăr a grăit gura acestui păcătos preşedinte instigator, încălcător de Constituţie, falsificator şi evazionist! Cineva spunea că a dat nas în nas cu el la munte, mai deunăzi. Ce ştie altceva să facă Iohannis, decît să schieze pe ea, de Românie! Şi apoi, de acolo, de pe pîrtii vede mai bine pădurile exterminate de „Holzindustrie Schweighofer” şi poate calcula în voie, cum şi ce să mai râdă austriecii. Cetăţenii români sînt pentru Iohannis degetele unei mîini cu care se scobeşte între dinţi şi prin alte părţi, de resturi. Suspendarea lui Iohannis este o urgenţă de gradul zero! Dar, cu cine? Cu Ciolacu? Şi acesta e de-al lor! Au fost patru incendii dramatice în mandatele lui Iohannis. Au ars spitale şi-au murit zeci de oameni. N-a învăţat nimic din greşelile de pînă acum, soldate cu atîtea pierderi de vieţi omeneşti.
Guvernul lui Iohannis de improvizaţi şi diletanţi anti-români, folosiţi la nivel de stat în ampla operaţiune planetară de instaurare a sistemului satanic, care trăiesc ca la ospăţurile lui Dionysos în cea mai neagră perioadă a istoriei, în timp ce poporul înoată în aceeaşi mizerie, nu trebuie să mai întîrzie o clipă la palat! Nu mai e mult şi acest ministru al sănătăţii care a picat la Minister ca musca în doniţa cu lapte, împreună ministrul de interne şi Arafat, vor trimite soldaţii înarmaţi peste noi, în casă, să ne vaccineze cu forţa, chipurile să ne protejeze, precum americanii cu scutul de la Deveselu, de falsa invazie a ruşilor.
Aşadar, cine ar trebui să-şi dea demisia în cazul „Matei Balş”? Femeia de serviciu sau instalatorul, cum la maternitatea Giuleşti, care a ars cu copii cu tot, a fost arestată doar o asistentă? Nu, Guvernul lui Iohannis, cu el în frunte, ar trebui să plece urgent. Cîte incendii, cîte pierderi de vieţi mai sînt necesare ca să plece acest preşedinte antiromân şi gaşca sa de oportunişti? Voiculescu, fotomodelul în chiloţi, a fost numit la Ministerul Sănătăţii ca să distrugă sistemul din intern şi să-l privatizeze. De cînd au fost investiţi, începînd cu Orban, apoi acest catastrofal Cîțu, s-au ocupat de împrumuturi uriaşe, de îngheţarea salariilor şi pensiilor de afaceri cu măşti şi igienizante şi de suprimarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Foarte guraliv, ca rîia pe om doar în campanie, acum Iohannis a dispărut ca măgarul în ceaţă, ocupat cu naveta la nevastă, pîrtiile de schi şi afacerile din casele închiriate.
Cînd sănătatea ta, ca fiinţă umană, îţi este controlată de reprezentanţii unui regim opresiv, care, oficial, îţi este duşman, trebuie sa fii ori naiv ori sinucigaş să i te predai cu arme şi bagaje. Cum în cazul „Colectiv, răspunderea asupra incendiului a antrenat planul politic, prin demisia Guvernului Ponta şi, penal, prin răspunderea penală a celor implicaţi, în cazul incendiului de la „Matei Balş”, ca în orice democraţie, trebuie să răspundă cu funcţia oficialii de azi, Iohannis, Cîţu, Voiculescu, Arafat…
Ajuns tîrziu, pe la prînz, la locul incendiului, Iohannis a afirmat în declaraţia de presă că e nevoie de o reformă a sistemului de Sănătate, pe care o tot face de şase ani de mandat, deşi ar fi trebuit să ceară demisia guvernului Cîţu, cum, în noiembrie 2015, a cerut în stradă şi a obţinut demisia guvernului Ponta, pentru a-şi instala guvernul Iohannis-Sparanghel. Avînd astăzi guvernul său Cîţu spre folosinţă, n-a mai cerut nicio demisie, altfel şi-ar fi recunoscut public răspunderea politică. Ca orice analfabet spontan, tot ce afirmă Iohannis, poate fi înrămat pentru un muzeu al nerozilor ticăloşi, care au făcut din România o stafie cu mască.
De!, trăim într-o republică a procurorilor, o republică a S.R.I., unde Iohannis este tot mai arogant, iar reprezentanţii Puterii de la Bucureşti sînt din cei cu minţile pierdute. Un raport elaborat de Institutul britanic „Henry Jackson Society” a semnalat că există o îngrijorare din ce în ce mai mare, că serviciile de informaţii ar fi implicate în coordonarea unor activităţi anticorupţie în România: „Urmărim cu mare preocupare evenimentele din România, unde ingerinţele serviciilor de informaţii şi ale actorilor politici în activităţile justiţiei nu pot decât să submineze credibilitatea justiţiei”, a declarat Claude Moraes, preşedintele Comisiei pentru Libertăţi civile, Justiţie şi Afaceri interne din Parlamentul European.
„Ciuma galbenă” face ce vrea cu noi, din cauza celor care din crasă prostie i-au votat. Cîţiva cutezători, număraţi pe degete, mai ies în stradă cu o pancartă şi-o talangă, în rest, nimeni nu mai este deranjat de nimic. Elefantul n-a mai urlat cînd guvernul său a încălcat referendumul care stipula că nu se mai dau O.U.G. pe „justiţie”. Ia să fi făcut pesede acest lucru, cîte săbii scotea Iohannis în declaraţii! Iată că, din urgenţă în alertă, din restricţie în restricţie, din păcăleala în păcăleală, am ajuns la România (a)normală…
Maria Diana Popescu
Dumnezeu pune stavilă răutăţii antihriştilor
Campania de vaccinare bate pasul pe loc. A fost anunţată cu tam-tamuri, surle şi trâmbiţe, pe toate canalele media, de către toate canaliile din media. Vaccinul a fost transportat în condiţii de maximă siguranţă, cu escortă militară. La Arad, am înţeles, a fost primit cu covor roşu. Fanfara a lipsit. Deocamdată. Ca să vedeţi cu ce idioţi patentaţi avem de-a face. Indivizii soioşi s-au expus în faţa camerelor ca să ne arate ,,binefacerile’’ vaccinurilor propuse de antihrişti. Nu li s-a injectat nimic. Mâinile murdare ale asistentelor au avut grijă să mascheze simulacrul de injectare. Au prostit pe cine au putut, pe aceia pentru care imaginile manipulatoare televizate sunt literă de Evanghelie.
Să încercăm să descifrăm motivele pentru care s-a dezumflat fanfaronada campaniei de vaccinare. Ei zic că n-au suficiente doze. Mint, ca întotdeauna.
1.Sondajele le-au arătat clar că 70% din populaţie refuză vaccinul Pfizer. Oamenii au înţeles primejdia. Vă rog să vă amintiţi că la alegerile trecute, aproape 70% din alegători nu s-au prezentat la urne, pentru că n-au avut încredere într-o mascaradă electorală, zisă democratică, înţelegând că e vorba de fraudă, manipulare şi deturnare a rezultatului, cum s-a şi întâmplat. Ca atare, procentul scepticilor de la alegeri se regăseşte în cel al neîncrezătorilor faţă de vaccin.
2. Am citit undeva ipoteza precum că autorităţile şi-ar fi dat seama că vaccinul produce victime, de aceea campania ar fi fost oprită. Exclus. Artizanii pandemiei şi planificatorii campaniei tocmai asta urmăresc, victime cât mai multe, pentru reducerea populaţiei globului.
3.Dumnezeu nu-l lasă pe diavolul, şi nici pe slujitorii lui, să făptuiască răul în proporţiile şi amploarea pe care le doresc. Dumnezeu pune stavilă răutăţii lor. Amintiţi-vă de metafora câinelui pus în lanţ, care muşcă atât cât îi îngăduie lungimea lanţului. Când oamenii s-au semeţit fără măsură şi au vrut să înalţe Turnul Babel până la cer, Dumnezeu le-a amestecat limbile şi nu s-au mai înţeles între ei (Facere 11, 7); când egiptenii-i urmăreau pe evrei în Marea Roşie, pentru a-i întoarce în robie, Dumnezeu ,,a făcut ca roţile de la carele lor să sară, încât cu anevoie mergeau’’ (Ieşire 14, 25); când asirienii au venit cu oştire pentru a-l prinde pe Proorcul Elisei, Dumnezeul i-a lovit cu orbire şi i-a redus la o neputinţă totală (IV Regi 6, 12-23). Înţelegeţi acum lucrarea lui Dumnezeu?
Presbiter Ioviţa Vasile
Întâmpinarea Domnului nostru Iisus Hristos
,,Bucură-te cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că din tine a răsărit Soarele Dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru, luminând pe cei din întuneric. Veseleşte-te şi tu, bătrânule Drepte, cel ce ai primit în braţe pe Mântuitorul sufletelor noastre, Cel Care ne-a daruit nouă şi învierea’’.
Aceasta este cântarea, cu care Biserica lui Îl cinsteşte pe Pruncul Iisus, Cel de patruzeci de zile, adus la templul din Ierusalim spre împlinirea Dumnezeieştilor rânduieli, căci spune Legea Sfântă: ,,Dacă femeia va zămisli şi va naşte prunc de parte bărbătească, necurată va fi şapte zile, cum e necurată şi în zilele regulei ei. Iar în ziua a opta se va tăia pruncul împrejur. Femeia să mai şadă treizeci şi trei de zile şi să se curăţească de sângele ei; de nimic sfânt să nu se atingă şi în locaşul sfânt să nu meargă, până se vor împlini zilele curăţirii ei… După ce se vor împlini zilele curăţirii ei pentru fiu sau pentru fiică, să aducă preotul la uşa cortului un miel de un an ardere de tot şi un pui de porumbel sau o turturică, jertfă pentru păcat; preotul va înfăţişa acestea înaintea Domnului şi o va curăţa şi curată va fi de curgerea sângelui ei’’(Levitic 12, 2-7).
În această zi s-au împlinit cele patruzeci de zile de la Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Despre necurăţie nu poate fi vorba când vorbim de Preacurata Fecioară Maria, căci ea a fost fecioară înainte de Naştere, în vremea Naşterii şi după Naştere, adică în vecii vecilor. Cărţile noastre bisericeşti o numesc ,,mai curată decât strălucirile soarelui’’. Dar din smerenie şi din dragoste pentru Legea lui Dumnezeu, a adus pe Pruncul Iisus spre a-L închina Domnului. Nu a adus jertfa celor bogaţi, mielul de un an, ci o pereche de turturele sau doi pui de porumbel, cum obişnuiau cei mai săraci, pentru că săracă era Fecioara şi în sărăcie a crescut şi Pruncul Iisus.
La templu aştepta de mulţi ani să vină această zi sfântă Dreptul Simeon, cel încărcat de ani mulţi, pentru că lui i se vestise că nu va muri până când nu va ţine în braţele sale pe Mântuitorul lumii. Ce privilegiu, ce cinste i s-a dat acestui om! L-a luat în braţe pe Prunc, a binecuvântat pe Dumnezeu şi L-a rugat să-i facă dezlegarea din trup, cu cuvintele: ,,Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău în pace; că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor’’(Luca 2, 29-31).
La templu s-a rânduit de Dumnezeu să fie şi Ana Proorociţa, cea care ,,de templu nu se depărta, slujind ziua şi noaptea în post şi în rugăciuni’’(Luca 2, 37).
Din vremea binecredinciosului împărat Iustinian, Biserica are această zi sfântă de sărbătoare, căci cinstind după cuviinţă Întâmpinarea Domnului, au încetat molima şi cutremurul ce se abătuseră asupra Bizanţului şi Antiohiei.
Presbiter Ioviţa Vasile
