Problematica   ecumenista a unei  devalmasii  crestine cu titlul de ,,biserici,,  provocata de Sinodul din Creta in 2016, a dus  la  efecte  dezastruase  asupra  unitatii  Bisericii Ortodoxe Universale. S-a  distins atunci  lupta  antiecumenista ,dar a fost divizata la randul ei  de  atitudinea clericilor ,legata de aplicarea  unei iconomii de inceput sau de acrivia momentului, fara  condamnarea sinodala  a ereziei .

A  aparut astfel  si o reactie  radicala  din partea unor crestini ,care cer aplicarea directa  a acriviei in relatia cu ceilalti oameni, mai acerb  chiar  decat  Sfintii Parinti, de la care  au luat doar fascicole de Invatatura, conducand  inevitabil  prin  maximizare  la izolarea si  ruperea comuniunii cu  toti oamenii.

Pentru ca erezia este un crez, o credinta gresita, evident, ea trebuie cautata mai întâi  in  interiorul omului, in constiinta lui, in gandurile si vointa sa, iar mai apoi in manifestarile  exterioare. Ca atare interpretarea  gresita  a manifestarii ei ca un automatism molipsitor, nu trebuie sa devina  un mod de gandire si de judecata intre crestini, ci  dimpotriva intoteauna este necesar de urmarit  raportul dintre erezie si constiinta omului.

Intr-un interviu  postat pe  Youtoube https://youtu.be/EbafcD8-xz4, Parintele  Theodor Zisis arata  calea de urmat. Dar unii crestini excentrici il acuza  pe Parintele Zisis fara temei, ca  s-ar abate de la calea Sfintilor Parinti. Acestora le-am dat urmatorul raspuns : 

Mi-ati cerut imperios sa va spun punctul meu de vedere cu privire la invataturile Parintelui Theodor Zisis, cuprinse in interviul acordat de acesta, preotului Matei Vulcanescu, publicat cu ceva timp in urma, cu mentiunea ca daca raspunsul nu este pe placul vostru, atunci nu o sa mai veniti la Biserica noastra din Foeni. De la inceput, trebuie spus ca a vorbi si a interpreta dupa Parintele Theodor Zisis, este aproape o impietate, sa pui la indoiala si sa reinterpretezi spusele marelui dascal al Biserici Universale, teolog renumit in intreaga lume. Pe langa aceasta Parintele Theodor Zisis, este un barbat adevarat al Bisericii lui Hristos, care nu odata prin cuvant si fapta si-a periclitat cariera de preot si profesor universitar pentru marturisirea adevarului si a fost in final caterisit pe nedrept. Ceea ce dumneavoastra cautati sa readuceti in discutie este o mai veche problema care a dezbinat Biserica; si anume ingradirea de erezia ecumenismului prin nepomenire si modul de aplicare a iconomiei si acriviei.

Referitor la interviul acordat de Parintele Theodor Zisis, se pot desprinde cateva idei.

1.Exista Biserici care nu au fost in Creta si ca urmare episcopii lor „drept invata cuvantul adevarului”. Ca atare nepomenitorii pot sa aiba comuniune cu Bisericile care nu au fost in Creta.

2.Acolo unde sunt preoti care au cuget ortodox si care marturisesc public impotriva ecumenismului si a Sinodului din Creta, din iconomie putem avea comuniune cu acestia. Parintele Theodor Zisis invoca aici invatatura Sfantului Nicodim Aghioritul care spune ca prin iconomie putem sluji cu un preot care are cuget ortodox.Aceasta se completeaza si cu canonul 3 al Sfantului Atanasie cel Mare, care hotaraste primirea clericilor care au fost in erezia ariana, daca nu au crezut in ea, motivul acceptari ei fiind teama. Chiar daca nu o spune direct, Canonul 3 da deci posibilitatea manifestarii constiintei omului, asa cum a fost inzestrat de Dumnezeu.

De asemenea s-a vorbit mult de lupta Sfantului Teodor Studitul unul dintre cei mai acrivisti Parinti ai Bisericii. Lupta sa este intemeiata si dreapta. Dar totusi la inceput nici Sfantul Teodor Studitul n-a aplicat acrivia. Si el a avut un timp al iconomiei si asteptarii, asa cum invata Canoanele Bisericii. De aceea vom gasi scris in Epistola 39 adresata Egumenului Teofil, cuvinte lamuritoare. Spune Sfantul Teodor: „…sa fugi de erezie, adica de eretici, incat nici sa te impartasesti, nici sa-i pomenesti la Dumnezeasca Liturghie,…si daca ar zice cuviosia ta cum de nu am spus aceasta mai inainte de robie, ba ca si noi i-am pomenit pe cei din Bizant, aceea sa stie ca atunci nu fusese sinod, nici era pronuntata anatema si dogma cea rea. Si mai inainte de aceastea nu era sigur daca trebuia sa ne departam cu totul de cei fara de lege sau numai sa fugim de impartasirea pe fata cu ei, dar sa-i pomenim totusi printr-o iconomie cuvenita, pana la o vreme. Dar cand necredinta eretica a iesit limpede pe fata si a fost data la aratare prin sinod, trebuie de acum sa-ti arati pe fata evlavia ta, impreuna cu toti ortodocsii, prin faptul de a nu te impartasi cu cei rău credinciosi, nici sa pomenesti pe vreunul din cei aflati in sinodul cel adulter, sau care cugeta la fel cu el.”(am incheiat citatul).

Ieromonarhul Evghenie, in lucrarea sa „invatatura Sinoadelor Ecumenice despre intinarea prin erezie si validitatea Sfintelor Taine” analizand iconomia Sfantului Teodor Studitul, conchide ca „iconomia are caracter terapeutic” si ca ” iconomia se exercita pentru neputinta oamenilor. „Ea vrea sa il ajute pe om incet-incet si indepartarea lui de acrivie sa o vindece prin iconomie.”(Citat din Sfantul Teodor Studitul).

Asadar pana la judecarea sinodala a ereziei si condamnarea ei Sfintii Parinti au folosit iconomia pentru a da posibilitatea indreptarii celor in cauza prin cunoasterea adevarului si marturisirea lui. Or, aceasta este exact si masura Canoanelor Bisericii Ortodoxe.

In concluzie ceea ce spune Parintele Theodor Zisis, se afla in deplina concordanta cu invatatura Sfintiilor Parinti si Canoanele Bisericii Ortodoxe. Pentru cine vrea sa vada calea de urmat sunt suficiente aceste argumente.

Pe de alta parte sa luam aminte ca ” Zelul fara cunostinta ” manifestat de unii crestini in interpretarea raportului dintre iconomie si acrivie „ajutati” si de manipularea ideilor pe internet, nu este benefica pentru Biserica, datorita dezbinarilor si schismelor pe care le provoaca.

Asadar, Dumnezeu sa va lumineze voua pasii si sa va aduca la limanul Bisericii Sale. Amin!

Preot Nicolae Strizu            31 decembrie 2022

(Mâine, al doilea Răspuns dat creștinilor)

În data de 26 ianuarie 2023, membrii Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei s-au întrunit în şedinţă de lucru, la Facultatea de Teologie din Craiova, pentru stabilirea mai multor hotărâri în vederea organizării optime a vieţii bisericeşti din mănăstirile oltene în general, şi din Mănăstirea Frăsinei, în mod particular, după cum urmează:

1. Au fost reafirmate vechile rânduieli de vieţuire călugărească, alese şi fixate de Sfântul Ierarh Calinic, la Sfânta Mănăstire Frăsinei. În acest sens, s-a hotărât „respectarea vechilor rânduieli athonite” şi „întărirea Legământului Sfântului Ierarh Calinic, potrivit canoanelor sale”. Totodată, membrii Sinodului Mitropolitan au decis că Documentul redactat de Consiliul Duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei, în data de 10 ianuarie 2023, „constituie o lămurire canonică în termeni bisericești a Legământului Sfântului Ierarh Calinic”. Astfel, în acord cu Rânduiala monahală, s-a stabilit ca obligație pentru monahii din obşte să nu coboare și să nu participe la slujbe în „biserica de jos” sau în altă parte, în afara mănăstirii. Excepţie fac în acest sens părinţii duhovnici ai obştii, care vor fi prezenţi cu binecuvântarea Chiriarhului locului, după programul liturgic stabilit, la Mănăstirea Bistriţa Vâlceană.

În contextul situaţiei tensionate de la Mănăstirea Frăsinei, generate în special de atitudinea morală neconformă şi de comportamentul necanonic al unor vieţuitori din obşte, care au adus grave prejudicii de imagine Bisericii şi au generat sminteli și tulburare în rândul credincioşilor, Sinodul Mitropolitan a hotărât ca „monahii și ieromonahii care au încălcat rânduiala călugărească și au produs sminteală prin neascultare și sperjur, să fie excluși din obștea Sfintei Mănăstiri Frăsinei și canonisiţi la alte mănăstiri din Arhiepiscopia Râmnicului”. De asemenea, toţi monahii din Mitropolia Olteniei (hirotoniţi sau simpli vieţuitori în obşte) „care vor încălca de acum înainte rânduiala canonică, jurămintele și voturile călugărești, vor fi sancționați conform Sfintelor Canoane, Rânduielilor Bisericești și Regulamentului vieții monahale”.

Membrii Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei au hotărât, de asemenea, în unanimitate ca piatra de „Legământ” pusă de Sfântul Ierarh Calinic, ctitorul și ocrotitorul duhovnicesc al Mănăstirii Frăsinei, ridicată anterior de la locul ei în condiții de constrângere comunist-atee, să fie reașezată la locul inițial. Se va executa de asemenea „o lucrare monumentală care va sublinia importanța și istoria acestui Legământ al Sfântului Ierarh Calinic, a evenimentelor care îi justifică actualitatea și care s-au desfășurat până în prezent”.

Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei a reafirmat că potrivit statutului BOR „în baza autonomiei bisericești, problemele de la nivel local sunt analizate la nivel eparhial sau mitropolitan”.

2.Pentru „întărirea disciplinei monahale în Mitropolia Olteniei”, membrii Sinodului Mitropolitan au decis ca toţi monahii şi monahiile din cuprinsul eparhiilor păstorite să respecte în mod desăvârşit: „Sfintele Canoane, Regulile monahale ale Sfinților Părinți, Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române și a Regulamentului pentru organizarea vieții monahale și funcționarea administrativă și disciplinară a mănăstirilor, Hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi Regulile Sfântului Calinic”. Totodată, în acord cu specificul local al zonei, membrii Sinodului Mitropolitan au reconfirmat necesitatea respectării „hotărârilor Sinaxei Stareților și Starețelor, organizată la Mănăstirea Tismana, în data de 6 octombrie 2011”.

Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Craiovei

Observații

-Sfintele Canoane sunt bune atunci când trebuiepedepsiți călugării incomozi, care nu se supun orbește ereticilor.

-Călugării au datoria să respecte Sfintele Canoane, sataniștii – nu! Propunem călugărilor să înceapă cu Canonul 31 Apostolic și 15 I II Constantinopol și să se îngrădească de pseudo-episcopii eretici și sataniști, prin nepomenire.

-Aceștia tocmai au călcat în picioare Sfintele Canoane, cu prilejul săptămânii de spurcăciune ecumenistă.

-După toate ticăloșiile, minciunile și blestemele proferate, Irineu și gașca acuză călugării că ,,au adus grave prejudicii de imagine Bisericii şi au generat sminteli și tulburare în rândul credincioşilor!’’

-De zeci de ani, sataniștii țin, în sediul Mitropoliei și la toate sediile Eparhiale, niște muieri în straie monahale. Afară cu ele! Sfintele Canoane interzic cu asprime prezența lor printre sataniștii de parte bărbătească. Ai auzit, ciorângule academician Irineu? Uitasem să vă spun că dumnealui e și… academician! Cu zece clase.

Presbiter Iovița Vasile

CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) s-a angajat într-o luptă fățișă împotriva lui Hristos.  Acest organism internațional este din ce în ce mai preocupat să acorde mai multe drepturi persoanelor care trăiesc în concubinaj și, bineînțeles, cuplurilor LGBT! Când omul aude cuvântul ,,drepturi”, este tentat să se bucure, firește! Însă vedem că lucrurile nu stau chiar așa, ci este vorba despre o luptă dusă împotriva lui Hristos și a familiei creștine. Practic, femeia este încurajată să aleagă rolul de amantă sau chiar de prostituată în locul celeia de mamă într-o familie creștină.

Un mod pervers de a inocula ideile LGBT și cele antihristice este literatura pentru copii și tineret în care autorii corecți politic promovează personaje gay și destrăbălarea în general. Chiar basmele tradiționale sunt adaptate de către unii autori pentru a avea astfel de personaje! În etapa a doua, se fac presiuni asupra editurilor să tipărească astfel de scrieri pentru a nu discrimina persoanele LGBT!  În etapa a treia, se fac presiuni asupra școlilor să le recomande elevilor, tot din același motiv! CEDO nu se opune scrierii unor astfel de cărți, ci, cel mult, recomandă să fie însoțite de avertismentul ,,potențial dăunătoare pentru copiii sub 14 ani”, așa cum s-a întâmplat în Lituania. (https://evz.ro/cedo-decide-ca-propaganda-lgtbi-pentru-copii-sub-14-ani-nu-poate-fi-considerata-daunatoare.html)

În basmele tradiționale, exista o opoziție clară între bine și rău și se vedea clar că naratorul este de partea binelui. În cele mai multe cazuri, personajul masculin și cel feminin (care întruchipau idealuri de frumusețe fizică și morală) se căsătoreau, deci arta promova și ea valorile creștine și lupta pentru desăvârșire. Pervertirea minților tineretului în mod deliberat prin cărți care se opun moralei creștine ar trebui să fie sancționată într-o țară ortodoxă.

Din perspectiva unei femei creștine, observăm că societatea cu tot CEDO al ei se arată neputincioasă în a-i oferi mai multe drepturi decât i-a lăsat Iisus Hristos.  Dreptul de a fi mamă creștină este cel mai frumos drept. Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare și mulți alți sfinți au avut în primul rând mame cu adevărat creștine. Toate cărțile de pe lume ar trebui să încurajeze femeia să fie mamă, dar nu orice fel de mamă, ci mamă creștină ortodoxă. Și toate cărțile din lume ar trebui să-i ajute pe oameni să se iubească sincer, cu iubirea lui Hristos, iar Hristos să fie MODELUL.

Dacă ne plângem că în multe  domenii de activitate nu avem specialiștii pe care ni-i dorim, acest lucru se datorează atât educației primite, cât și mediului în care aceștia trăiesc. Distrugerea reperelor morale se face pe toate căile posibile, de aceea creștinul trebuie să aibă trezvie maximă. Încet și sigur femeia ,,cu drepturi mai multe decât i-a lăsat Mântuitorul” este transformață într-un obiect sexual.

Ca să nu fie ,,discriminați”, și unii bărbați ,,cu drepturi mai multe decât cele lăsate de Iisus Hristos” pot și ei să fie transformați în obiecte sexuale!

Pe lângă Decalog, Hristos ne-a lăsat două porunci importante: iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui. Infirmitatea sufletească se observă atunci când ne dovedim incapabili să respectăm aceste porunci. Bombardarea tineretului cu idei antihristice și egoiste îl face infirm sufletește. Astfel  apare o societate satanizată, egoistă și plină de mândrie, trufie și slavă deșartă care răstoarnă valorile tradiționale pentru a-și câștiga ,,dreptul” de a mânca din roșcovele porcilor!

Atragerea tineretului în masonerie se opune poruncii iubirii lui Dumnezeu. Indiferent ce rol au în societate, până la urmă, pentru a-și demonstra fidelitatea față de superiorii din lojă, masonii Îl pălmuiesc sau chiar Îl răstignesc pe Hristos din semenii lor.

Întoarcerea la valorile creștine este singura cale care poate salva România și lumea în general. Acesta ar fi cel mai important obiectiv pentru CEDO!

 Dumnezeu să ne ajute pe toți să înțelegem acest lucru! Amin.

Sora Pelaghia

Dacă ,,Sfântul și Marele” Sinod din Creta are meritul de a ne descoperi ecumeniștii și extremiștii din Biserică, plandemia are calitatea de a-i arăta pe trădătorii de neam și țară, pe iudele și criminalii acestor vremuri de pe urmă! Nu este greu de identificat potrivnicii lui Dumnezeu și dușmanii de neam! Toți cei care calcă în picioare așezămintele dumnezeiești și legile constituționale se fac vinovați de apostazie, genocid și trădare, înaintea lui Dumnezeu și a poporului român! Pentru cei care vor să cunoască ce conțin serurile experimentale, există informații științifice verificabile, provenite din studii de genetică, biologie moleculară, virusologie, economie, politologie, relații internaționale, epidemiologie, medicină de familie etc., și nu din teorii ale conspirației așa cum mint cei care ne vor pieirea! La fel și în domeniul teologiei, pentru a înțelege lucrarea apostaziei în Biserică (2 Tes. 2, 3-4) și legiferarea ecumenismului (pandemia spirituală), există descoperiri ale Sfintelor Scripturi, ale Sfintelor Canoane și Dogme, învățăturile Sfinților Părinți și ale Duhovnicilor. Cine caută sincer mântuirea este luminat de Dumnezeu! Rămâne ca fiecare dintre noi să înțelegem faptul că apostazia conduce la plandemonie și la pervertirea celor trei puteri sufletești, printr-o trăire în ,,închipuire pripită, poftă fără de minte și mânie fără de judecată”, după cum spune Părintele Cleopa Ilie! Pecetluirea poate fi urmarea firească a unui mod de existență potrivnic voii lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, cele trei puteri sufletești (rațiunea, pofta și mânia), pervertite și nelucrătoare spre binele ființial propus de Dumnezeu omului, ajung să fie pecetluite mai întâi la nivel duhovnicesc de puterea celui rău și apoi trupește (frunte sau mâna dreaptă) prin mijlocirea tehnologiei. Am văzut pe foarte mulți creștini că se opun pecetluirii doar din perspectiva tehnologiei, fără a ține cont și de aspectul duhovnicesc (despătimirea și dobândirea virtuților, iubirea semenilor, milostenia, rugăciunea curată, îndepărtarea ereziei și mărturisirea Adevărului etc). Și duc o luptă după o strategie pur lumească, fără a ține cont de importanța dimensiunii duhovnicești a acestei lupte. Nu spun că toți care duc această ofensivă neglijează aspectul duhovnicesc, ci că există ispita de a se insista doar pe coordonatele configurării unei dictaturi electronice. La fel și în lupta împotriva ecumenismului. Toată ofensiva pare a fi îndreptată spre apărarea dogmei ca formulare a experienței Sfinților, fără a lua în serios ceea ce este mult mai important: experiența în sine a Sfinților care a condus la formularea dogmelor pentru a apăra Biserica de erezie și, totodată, a arăta modul corect în care se face vindecarea în Ortodoxie!

Motto: „Duhurile întunericului stăpânesc acum pe oameni, dar să nu vă temeți, Hristos este aproape, cercetează lumea; iar lumea are nevoie de multă suferință… Dușmanii cred că am fost învinși, dar ei neagă lucrarea lui Dumnezeu în istorie și nu cunosc căile Lui…’’

În seara liniștită a Crăciunului anului 1951, în care muribunzii din camera 4 Spital vibrau la tot ce era nepământesc în atmosfera creștină a sărbătorii, Ioan Ianolide se oferă să vegheze peste noapte la căpătâiul bolnavilor. Într-un ungher al aceleiași macabre camere, Vasilescu, torționarul starețului Iscu de la Canal. ajuns și el victimă al „dreptății comuniste” și adus la Târgu Ocna ca să moară „umanitar”, se zbuciumă între caznele bolii și chinurile remușcărilor de conștiință.

Richard Wurmbrand își amintește: „Patul meu era între al starețului și al tânărului Vasilescu, alt fel de victimă a Canalului. Condamnat de drept comun, fusese repartizat la brigada preoților. Îi bătea până cădeau în nesimțire. Dar, cine știe de ce, colonelul Albon îl luase la ochi și fusese la rândul lui bătut atât de crunt, încât era și el pe moarte. Tuberculoza lui avansase mult. Acum, Vasilescu regreta toate acestea și-și plângea singur de milă. Îmi povestea mereu grozăviile pe care le săvârșise la Canal. Nu-l cruțase nici pe stareț. Era vizibil că se afla pe moarte și încercam să-i aduc puțină consolare, dar el nu-și găsea liniștea. Sufletul lui se chinuia în ghearele morții”.

Cu ultimele rămășițe de vlagă, sprijinit de alți doi deținuți, părintele Gherasim se îndreaptă spre patul torționarului său și-l mângâie pe cap. Pe Richard Wurmbrand gestul cutremurător de iubire îl zguduie lăuntric pentru tot restul vieții: „Nu voi uita niciodată această mișcare! Un om schingiuit continuă să mângâie pe asasinul său. Aceasta este Iubirea. Putea găsi o mângâiere pentru acela. Apoi preotul zise către acel om: «Ești tânăr, nu știai ce făceai. Te iubesc din toată inima mea». Dar nu a rostit așa simplu aceste cuvinte. Poți zice «iubesc» și să fie un simplu cuvânt de șase litere. Acesta însă zicea cu adevărat: «Te iubesc din toată inima mea». Apoi a continuat: «Dacă eu, care sunt păcătos, pot să te iubesc așa de mult, închipuiește-ți pe Hristos, Care este Iubirea întrupată, cât de mult te iubește! Și toți creștinii pe care i-ai chinuit, să știi, te iartă, te iubesc și Hristos te iubește. Îți dorește mântuirea ta cu mult mai mult decât ți-o dorești tu însuți. Te îndoiești dacă este cu putință să ți se ierte păcatele… El dorește să-ți ierte păcatele mai mult decât tu însuți dorești să fii iertat. Dorește să fii cu El în Rai, mai mult decât vrei tu să fii în Rai cu El. El este numai iubire. Dar trebuie să te întorci spre El ca să te pocăiești». În această celulă a închisorii, unde nu mai era posibil să fie secrete, am auzit mărturisirea ucigașului înaintea propriei sale victime. S-au rugat împreună, s-au îmbrățișat unul cu altul. După ce a primit spovedania lui Vasilescu și i-a dat Sfânta Împărtășanie, a fost ajutat să ajungă la patul său”.

Cu doar câteva clipe înainte să treacă pragul către tărâmul veșniciei, Părintele Gherasim „a deschis iarăși ochii adânci, duși în fundul orbitelor. «Să vă mai privesc o dată, dragii mei, copiii mei, frații mei, părinții mei!» a spus el stins”[17]. Înștiințat de sosirea ceasului despărțirii de lume, Părintele Gherasim își primenește atât haina sufletului, cât și pe cea a trupului de humă: „În noaptea asta trec dincolo. Te rog, spală-mă un pic pe față și, dacă ai cu ce, taie-mi și unghiile. Nu vreau să las aici un corp neîngrijit”[18]. „Apoi a tușit și în fine, a adăugat: «Plec! Dumnezeu să vă binecuvinteze!»”[19].

Osemintele acestui mare martir al Bisericii Ortodoxe Române zac și acum, neștiute de nimeni, aruncate în groapa comună din cimitirul penitenciarului Târgu Ocna. Nici până astăzi oficialitățile din România nu au luat nicio măsură de reabilitare a acestor martiri ai neamului, luptători anticomuniști, stâlpi de demnitate pe care se reazemă această națiune. Dimpotrivă, ei sunt și azi defavorizați în fața intereselor diverselor minorități străine ce se străduiesc să îngroape și să întineze memoria eroilor și valorilor noastre naționale.

Nădăjduim însă ca statul român să reușească să aloce un minim buget pentru a face demersurile necesare identificării eroilor și luptătorilor anticomuniști, morți fără nume și fără cruce în gropile comune din penitenciarele comuniste și astfel poate va exista o zi în care vom putea să ne închinăm și cinstitelor oseminte ale Mucenicului Sfințit, Gherasim Iscu.

fragment
[16]Ioan Ianolide, op. cit., pag. 326.
[17] Idem, pag. 289.
[18] Victor Stoica, Memorii. Petre Țuțea la verticală, Editura Fides, Iași, 1998, pag. 93-94.
19] Ioan Ianolide, op. cit., pag. 289.

(Articol preluat din Revista Atitudini Nr. 42)

Selecție și editare: Sora Gabriela Naghi

Sconcșii  cei spurcați (ierați pleonasmul!) au ieșit iarăși din vizuini. Poate nu toți știți ce sunt aceste ființe dezgustătoare, sunt acelea care-și aruncă dejecțiile lor grețoase peste tot ce este curat și se află în apropiere. Cu aceștia nu-i de glumit, dacă un strop din spurcăciunile lor ajunge pe o haină, pe mâna unui om, pute îngrozitor și persista chiar și două săptămâni. Deci, nu e de glumit, feriți-vă de ei.

Acum au o țintă precisă, indicată de antihriștii autohtoni, la fel de pestilențiali: Înalt-Preasfințitul Părinte Mitropolit Longhin. Primul dintre ei e unul, Mircea Cărtărescu, secondat de mulți alții, care nu merită să-i scriem pe pomelnic. Vă dați seama până unde vor sa-și arunce spurcăciunile? Aceste ființe nu sunt în stare de nimic alceva, se gudură pe lângă puternicii zilei , așteptând poruncile, și apoi sunt rasplătiți cu purcoaie de bani murdari, cum murdare le sunt sufletele, despre care nici nu știu că le au, necum să caute mântuirea lor. Azi așa, mâine la fel, și nemernicia se perpetuează, ne lovim în fiecare zi de ea. Aceste târâturi târâtoare par de nestârpit. Biete ființe vândute, care stârnesc până și greața stăpânilor lor, care se debarasează cu silă de ele, în momentul când nu le mai sunt de folos.

Marș în vizuinile voastre, scârnăvii ce sunteți!

Presbiter Iovița Vasile

Atâta vă rog: să fiţi uniţi şi să nu daţi copiii la moarte. Credinţa noastră Ortodoxă nu ne dă voie să ne omorâm unii pe alţii. Pentru interesele politice, pentru cei care-şi apără businessul lor, care-şi apără scaunele lor de conducere, vor să omoare lumea noastră, care trăieşte în pace şi-n Dumnezeu. Dragii mei, nu aveţi voie să împuşcaţi, să omorâţi. Dumnezeu dă viaţă, Dumnezeu o ia. Conducătorii Ucrainei au spus: „Credinţa Ortodoxă este cel mai mare vrăjmaş al Ucrainei”. Aşa le-au dictat străinii, care nu pot suporta adevărul, pentru că sunt orbi.

Cum pot ridica arma şi împuşca făptura lui Dumnezeu? Are şi el mamă, soţie, copil, ca şi voi. De ce impun, cu de-a sila, să omorâm? Va ieşi adevărul la suprafaţă: sunt mii şi zeci de mii care au murit şi ei vorbesc de sute. Eu nu dau binecuvântare să mergeţi la război.

Noi vă îndemnăm la pace. Sunt circa 10.000 de soldaţi ucişi, de care nici mamele lor nu ştiu că nu mai sunt în viaţă. Nu fac politică, ci spun cu durere că nu-i război împotriva vrăjmaşului, ci e războiul cel dintre noi. Când blestemaţii apără Statele Unite, vor să vadă cum se omoară ortodocşii, cum se împuşcă ortodocşii, şi ei stau şi beau, mănâncă şi se veselesc, şi se bucură de sângele care se varsă pe un pământ sfânt.

Greu vor plăti sângele care curge pe mâinile şi pe hainele lor. Acestea le-a făcut o Europă blestemată, de care Sfinţii Părinţi au spus „să nu vă închinaţi fiarelor” şi americanii, care în ce ţară s-au băgat, numai vrajbă şi vărsare de sânge au adus. S-au dat la o parte şi se bucură de sângele creştinilor noştri. Simţim cu toţii, fraţilor, că suntem în pragul celui de-al treilea război mondial.De aceea, vă spuneam, pocăiţi-vă! Noi nu dăm copiii la moarte!

https://www.youtube.com/embed/RsQlahqCcIA Niciodată nu voi pomeni la Sfânta Liturghie pe aceşti conducători blestemaţi ai ţării noastre. Niciodată pe aceşti conducători necredincioşi, fără frică de Dumnezeu, care stau în fotolii şi arată cu degetul zicând: omorâţi! Doar o singură rugăciune:

Dacă mai poţi, Doamne, luminează-i, că i-a cuprins ,,lumina,, întunericului şi iadul este peste ei. Nu vor altceva decât să curgă sânge şi asta este plăcerea lor. Satanişti! Slugile satanei sunt! Dacă nu se vor opri, îi va opri Dumnezeu, dar va fi jale mare”.

�

,,Păzeşte-te, fiule, de cei cu credinţa strâmbă şi de toate discuţiile lor, căci şi pământul nostru s-a umplut de ei! Păziți-vă de cei cu credința strâmbă!

Mărturisiți ORTODOXIA! Numai cel ce trăieşte în Credinţa Ortodoxă îşi va mântui sufletul. Fiindcă nu există o altă credinţă mai bună, decât curata şi Sfânta noastră Credinţă Ortodoxă…

De asemenea, fiule, nu se cade să lauzi o credinţă străină. Cine laudă o credinţă străină face la fel ca şi cel care-şi huleşte propria credinţă. Cine laudă credinţa sa şi pe cea străină e un făţarnic şi apropiat de erezie …

Dacă cineva îţi spune: ‘Credinţa noastră şi a voastră este de la Dumnezeu,’ atunci, fiule, răspunde-i aşa: ‘Făţarnicule! Cum pot fi amândouă de la Dumnezeu? Nu ştii ce spune Scriptura: Este un singur Domn, o singura Credinţă, un singur Botez. (Efeseni 4, 5)

Aşadar, fiule, fereşte-te de aceştia şi întotdeauna apară-ţi credinţa ta! Nu te înfrăţi cu ei, ci fugi de ei şi întăreşte-te în Credinţa ta prin fapte bune! …

Fiule, chiar dacă va trebui să mori pentru Credinţa ta Sfântă, du-te cu îndrăzneală la moarte! Aşa au murit şi Sfinţii pentru Credinţă, iar acum vieţuiesc întru Hristos”.

(Sfântul Cuvios Teodosie de la Pecerska (+1073), Patericul peşterilor de la Kiev, 1806).

Citeşte mai mult pe aparatorul.md: Păziți-vă de cei cu credința strâmbă! Mărturisiți ORTODOXIA! https://www.aparatorul.md/paziti-va-de-cei-cu-credinta-stramba-marturisiti-ortodoxia/

Concentrându-ne atât de mult pe satanismele lui Irineu, scăpăm din vedere un fapt chiar mai grav decat acestea : co-semnarea de catre membrii Consiliului Duhovnicesc al Manastirii Frasinei a blestemului aruncat de arhiconul de la Craiova asupra intregii Biserici! Caci asta se face de fapt prin acel blestem : se blesteamă intreaga Biserica! Nu este vorba doar despre inchiderea unui lacas de cult, desi chiar de-ar fi fost si doar atat, ar fi insemnat o nebunie! Recititi cu maxima atentie documentul si fiti atenti la nuante! Si tineti cont ca este redactat de un eretic ecumenist, al carui limbaj este intotdeauna plin de capcane si de mesaje subliminale, vrand sa transmita mereu altceva decat pare ca transmite!

Sigur ca Părintii frăsineiți au fost constransi, sigur ca unii dintre ei au protestat verbal, dar in nici un caz nici unul dintre ei nu trebuia sa semneze, ci dimpotriva, sa respinga toti, intr-un singur glas si intr-o con-glasuire Ortodoxă! Vadindu-l pe Irineu ca pe dusmanul lui Hristos! Pentru ca in acele momente Hristos Însuși ii chema la mărturisire, fiind impreuna cu ei si dandu-le puterea sa o faca! Dar ei au ales sa Il tradeze, desi Mântuitorul îi ocrotea pe dânșii de atâtea zeci de ani! Asa încât, prin acele semnaturi s-au rupt pe ei insisi si au rupt si Manastirea Frasinei atat de Cele Ceresti, cat si de Pleroma! Anume aceste doua rupturi le-a aratat Domnul, prin surparea drumului care leaga lumea de Manastirea Frasinei! Evident ca este si un avertisment direct catre Irineu, insa, dupa cum am explicat mai sus, este mult mai mult decat atat! Daca Parintii frasineiți nu se vor lepada cat mai curand si cat mai deplin de semnaturile lor anti-hristice, Domnul își va lua mâna definitiv de pe Ctitoria Sfântului Calinic!

Mihai Dinculescu

                                                      VEAC AMAR

                      Se-nchid biserici, Doamne, in veacul de pe urma

                      Si-ai Tai pretind sa fie acei care le-nchid!

                      Lucrarea Ta Divina din lume ei o curma

                      Printr-un blestem satanic, salbatic si stupid!

                      In numele credintei oprit-au Liturghia!

                      Atat de rau li-i gandul, si-atata de nebun!

                      Au pustiit Altarul, au zavorit Chilia,

                      Si, sfartecandu-Ti Trupul, pe Cruce iar Te pun!

                      Norodul amuteste! Tacerea-i vinovata!

                      Pastorii Turmei Tale sunt lupii naimiti!

                      Irozii in sutane au inceput sa bata

                      Piroanele Durerii! Nu mai pot fi opriti!

                      Sa Il ucizi pe Domnul – jertfind Treimii Sfinte

                      E hula cea mai mare vazuta-n univers!

                      Chematii la-Inviere isi varuiesc morminte

                      In care sa-si ascunda sufletul lor pervers!

Mihai Dinculescu

Redactia ART-EMIS 22 Ianuarie 2023

Aproximativ 500.000 de mii de români trăiesc sub prigoana ocupației ucrainene, iar conducătorii statul român nu reacționează. P.S. Părinte Mitropolit Mihail Jar, stareţul ortodox român al Mănăstirii Bănceni din regiunea Herța (pământ românesc sub ocupație ucraineană – n.r.) a declarat că mănăstirile din zonă au fost vizate de controale violente ale serviciilor de securitate ucrainene. Serviciile secrete ucrainene susţin că unii preoţi români fac propagandă pro-rusă, ameninţându-i cu expulzarea. O parte din clerici acuză statul ucrainean de prigoană. Mai multe percheziţii au avut loc în biserici, mănăstiri şi chiar în casele preoţilor.

Peste 100 de lăcaşuri de cult unde se roagă români ar putea fi scoase în afara legii. Serviciile secrete din ucrainene au descins în mai multe parohii pentru a găsi documente care să dovedească faptul că acești preoți au legături cu Rusia sau că au cetățenie rusă[1]. „Nu te poţi ruga nici la Dumnezeu, dormi cu frică în casă”

„Au început prigoanele grele şi mari, ne-au distrus complet. Ne-au distrus, pur și simplu trebuie să răbdăm pentru Hristos, pentru Credință. Dar nu în felul ăsta. Nu te poţi ruga nici la Dumnezeu acum, să stai să dormi cu frică în casă. Au intrat noaptea la Mitropolie la Cernăuți, au intrat noaptea peste ei în case cu automate (arme- n.r.), i-au pus (pe clerici – n.r.) la perete, au spart geamurile. […] Au mers la mănăstiri de maici, le-au pus la pământ, le-au apăsat cu călcâiul pe cap, lucruri foarte grele […]. Aici la noi s-a oprit puțin, nu știu din ce cauză. Cel mai mult s-au controlat Mitropolia și mănăstirile. Bisericile din sate au stat liniștite. Mănastirile au fost controlate mai tare”, a mai spus preotul.

Zelenski, dat în judecată de preoţi români

Presa ucraineană a anunțat că Mitropolitul Meletie al Cernăuților și Bucovinei l-a dat în în judecată pe Zelenski, cerând să fie anulat ordinul prezidențial – intrat în vigoare la sfârșitul anului trecut – prin care îi este revocată cetățenia. Ordinul despre retragerea cetățeniei a fost deja transmis Serviciului de Stat de Migrație, iar oamenii bisericii ar putea fi deportați din Ucraina, potrivit publicației „Livyi Bereg”, care citează surse din administrația prezidențială. Persoanele care au rămas fără cetățenie ucraineană sunt mitropoliți, vicari, arhiepiscopi, episcopi și protoierei ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care s-a desprins canonic de Moscova după invadarea Ucrainei de către Rusia[2].

Preoți români din Ucraina, acuzați că sunt agenți ai Rusiei. Li se fabrică dosare și riscă să fie deportați. Preoții români din Ucraina susțin că sunt supuși unor abuzuri, fiind acuzați că ar fi agenți ai Rusiei. Ei spun că li se fabrică dosare prin care riscă să fie deportați.

După ce Biserica Ortodoxă Ucraineană s-a separat de Biserica Ortodoxă Rusă, preoții români au fost acuzați de rusofilie, în contextul conflictului armat din Ucraina. Un preot român din Ucraina spune că i-a fost incendiată biserica fără să se facă anchetă, ba mai mult, i-a fost retras dreptul de cetățenie ucraineană, fără o explicație concretă. I-au spus doar că este trădător de ţară. „Cu ce am greșit eu de vor să-mi lege mâinile? Le spun că eu nu fug nicăieri, aici stau, cu poporul meu, din țara mea și vă iubesc pe toți. Eu m-am dăruit cu totul Bisericii și ţării mele” (Mitropolitul Meletie al Cernăuților și Bucovinei).

După problema cu legea minorităților, acum se întâmplă și cu Biserica, dar din partea statului român nu a apărut nicio reacție.

1.Făcând o vizită inopinată la Mănăstirea Frăsinei, Sfântul Calinic a surprins călugării petrecând cu femeile din sat și atunci a pus acea piatră cu legământ, interzicând părții femeiești să treacă peste hotarul statornicit.

Ați mințit!

Sfântul Calinic a ctitorit Mănăstirea după rânduiala Sfântului Munte Atos, aceasta însemnând săvârșirea Sfintelor Slujbe după rigoarea și tipicul atonit, eliminarea totală a cărnii din hrana călugărilor și bineînțeles, avatonul atonit, adică interdicția pusă femeilor de a se apropia de Mănăstire. Această ultimă prevedere a fost stabilită dintru început, nu ulterior cum mint ecumeniștii cei fără de rușine.

2.Biseica din vale a fost construită fără binecuvântare și încalcă hotarul pus de Sfântul Calinic (Ioan Irineu Popa)

Ai mințit, minciuno-mitropolitule!  ,,Părintele Ioanichie Popescu, a participat personal in direct la sfintirea picturii Bisericii din vale a Manastirii Frasinei, sfintire realizata in anii 60 ai secolului trecut, dupa aproximativ 20 de ani de la sfintirea Bisericii! Aceasta sfintire a picturii a fost facuta de Patriarhul Iustinian Marina si Episcopul Iosif Gafton, care, de altfel au fost contribuitorii financiari principali ai realizarii picturii! Este de la sine inteles ca ei dadusera si binecuvantarile pentru aceasta lucrare! In plus, tot ei sunt si cei care dadusera binecuvantarile pentru ridicarea Bisericii respective, in anii tulburi de dupa al doilea razboi mondial! Si atunci cei doi contribuisera financiar decisiv, fara ajutorul lor neexistand fonduri pentru ridicarea Bisericii!.. Ceea ce se cunoaste mai putin astazi este faptul ca Frasineiul reprezinta chiar Manastirea de Metanie a celui ce avea sa devina ulterior cel de-al treilea Patriarh al B.O.R., Iustinian Marina! Acolo a vietuit o vreme, acolo a fost calugarit! (Mihai Dinculescu).

3.Blestemul pus ÎPS Irineu vine să întărească blestemul Sfântului Calinic!

Ai mințit.

Blestemul lui Irineu n-are nicio legătură cu interdicția Sfântului Calinic, care a statornicit o bună rânduială canonică, în timp ce Irineu a săvârșit un ritual masonic, sub un acoperământ aparent religios. De când un eretic dovedit poate întări legământul unui Sfânt? Să ne lămurim: Irineu a blestemat, de blestem va avea parte. Veți vedea că acel blestem se va întoarce împotriva lui. Neavând nicio putere, nu e necesar să fie dezlegat și oricare preot poate sluji în biserica de jos fără nicio frică.

4. Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înțelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare și ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viață ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate și sărăcie benevolă (Vasile Bănescu, pontifex maximus, patriarh de facto al României, înlocuitorul ,,Sfântului Sinod).

Ai mințit, ca întotdeauna.

Despre ce spor de rigoare și ascultare poate fi vorba, când ați distrus sistematic viața duhvnicească din mai toate mănăstirile românești. Ați numit stareți și starețe ecumeniști de-ai voștri, fără vocație monahală, care aplică orbește directivele voastre satanic. Ați alungat călugării vrednici, care s-au opus sinodului tâlhăresc din Creta, cum a fost cazul celor 13 maici de la Văratic, scoase din mănăstire în vreme de iarnă.

5. Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar decizia bună pe care a luat-o spre binele și ordinea internă a mănăstirii Frasinei, renumită pentru asprimea vieții duhovnicești a monahilor care au dorit să trăiască acolo Idiot de serviciu, Vasile Bănescu)

Ai mințit.

Rog cititori să-mi ierte asprimea limbajului, dar când un individ sare în apărarea unui tovarăș întru fărădelege și ne spune că închiderea unei sfinte biserici e un fapt bun, alt termen nu găsesc. Binele nu are nevoie să fie explicat. Îl vedem, îl simțim și ne bucurăm de el. Mitropolia Olteniei poate doar să poleiască ticăloșia, să o pună într-un ambalaj frumos ca să ne-o livreze, dar tot ticăloșie rămâne. Asta face Irineu Popa acum.

6.Preoții comunităților de etnie română din Ucraina nu aparțin de Patriarhia Română / Biserica Ortodoxă Română, ci în mod majoritar de Biserica Ortodoxă Ucraineană rămasă în comuniune cu Biserica Ortodoxă Rusă”, a subliniat Vasile Bănescu.

Ai mințit, nemernicule!

Jurisdicția  e una, apartenența la Neamul Românesc e cu totul altceva. În Ucraina avem pământ românesc răpit de niște bandiți ca tine, români ortodocși de un sânge cu noi, Credință Ortodoxă, Biserică Ortodoxă Română, limbă românească, simțire românească. Voi n-aveți Țară, Neam. Credința vostră e în marele architect al universului – diavolul, ,,biserica,, voastră e loja, limba o impregnați cu minciunile voastre spurcate, inspirate de tatăl minciunii.

Dacă niște imbecili ne răpesc mâine Dobrogea, înseamnă că dobrogenii nu mai țin de Biserica Ortodoxă Română? De când bandiții spurcați stabilesc jurisdicțtii în Biserică?

6.Circulă o seamă de legende despre femei care ar fi avut de suferit din pricina faptului că ar fi nesocotit legământul Sfântului Calinic.

Ați mințit

Ultima ,,legendă’’ s-a petrecut cu catolica Veronica Bulai, mama Monicăi Columbeanu, sub ochii noștri și ai camerelor de televiziune. Era anul 2013, după ce i-a îngrozit pe călugării de la Frăsinei prin nesăbuința ei de a pătrunde în mănăstire, a plecat cu grupul la Peștera Polovragi. O stâncă, așezată acolo de Dumnezeu încă de la facerea lumii, s-a desprins exact în momentul în care a ajuns Veronica Bulai și a strivit-o, fără cea mai mică șansă de scăpare. Legendă?

Presbiter Iovița Vasile

 

Tocmai am aflat că s-a rupt șoseaua care duce la Mănăstirea  Frăsinei. Unii s-au grăbit să spună că totul s-a întâmplat din cauza ploilor, alții cred că de vină sunt camioanele cu remorci supraîncărcate cu lemne care circulă pe această șosea. Eu cred că Dumnezeu a dat un răspuns celor care s-au rugat în această perioadă ca Dumnezeu să arate de partea cui este adevărul la Frăsinei. Până acum n-a plouat? Până acum n-au trecut mașini de mare tonaj pe acolo?

În timp ce o mulțime de creștini au rămas fără duhovnici, unii au încercat să ne convingă că trebuie să acceptăm documentul-blestem și să ne conformăm… Dacă la Sinodul din Creta nu s-a întâmplat nimic rău, e ,,normal” pentru aceștia că nici la Frăsinei nu s-a întâmplat nimic rău! Și, uite-așa, miopia se transformă încet și sigur în orbire până când îl vor accepta și pe antihrist! Unde? În biserica oficială ortodoxă, așa cum s-a profețit! Însă avem nădejdea că porțile iadului nu vor birui Biserica lui Hristos, adică Dumnezeu va găsi soluții pentru cei care vor căuta sincer mântuirea.

Aflu cu stupoare că IPS Irineu a trădat Ortodoxia atât la Balamad în 1993, cât și la Creta în anul 2016! La Balamad s-a recunoscut monofiziților statutul de biserică, iar la Creta li s-a recunoscut statul de biserică și celorlalte confesiuni! Adică s-a călcat în picioare Crezul ortodox!!! Majoritatea preoților tac și îndeamnă lumea la supunere pe care acum o numesc ascultare! Și îi pomenesc de zor cu slugărnicie pe cei care ar trebui să învețe cuvântul adevărului ca și cum chiar ar face acest lucru! Iar Patriarhul Bartolomeu îl pomenește și pe Papa! Se poate întâmpla ca la unele hramuri să fie mai importantă prezența ,,stăpânului” decât sfântul prăznuit! Se lucrează peste capetele noastre! De aceea, nu trebuie să ne mire că preoții care semnalează erezia și nu-i pomenesc pe trădători sunt caterisiți!

Aflu, de asemenea, că părintele Chiril, cel care ar fi trebuit să fie stareț după mutarea la Domnul a Starețului Neonil, conform dorinței acestuia, a fost izgonit din mănăstire de către IPS Irineu  călcându-se astfel în picioare rânduiala lăsată de Sfântul Calinic și statutul de mănăstire independentă care își alege singură stareții! Dacă ar fi avut evlavie la Sfântul Calinic, IPS Irineu ar fi respectat întocmai toate rânduielile lăsate de către acesta. Dar IPS Irineu a folosit doar numele Sfântului Calinic pentru a bifa încă un punct din agenda sa impusă de globaliști: distrugerea Mănăstirii Frăsinei!

Surparea șoselei ce duce la Mănăstirea Frăsinei,  pe care eu o numesc minune, ar trebui să le dea de gândit atât globaliștilor care l-au școlit pe IPS Irineu în străinătate, cât și mitropolitului. Biserica luptătoare și cea triumfătoare se roagă acum pentru ca Dumnezeu să nu permită distrugerea Ortodoxiei în România, așa cum se întâmplă prin alte părți. Capul Bisericii este Hristos, iar noi, mădularele ei, facem după putere ceea ce El ne-a învățat:

,,Dacă veţi avea credinţă în voi cât un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, şi se va muta; şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă. Dar acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post.” ( Matei, 17, 20-21)

Și iată că muntele a mărturisit adevărul încurcându-i pentru o vreme afacerile mitropolitului Irineu! Oare va înțelege că e timpul să se pocăiască pentru relele făcute? Oare va înțelege că blestemul rostit se întoarce împotriva lui și că Dumnezeu i-a trimis acum o avertizare? Cum să-i îngăduie Dumnezeu să hulească numele Preasfintei Treimi pentru a interzice prin blestem chiar săvârșirea Sfintei Liturghii?

Să continuăm rugăciunea pentru a se face voia lui Dumnezeu la Mănăstirea Frăsinei și în toate locurile în care ortodocșii sunt prigoniți! Și să credem cu tărie că Dumnezeu este cu noi dacă și noi suntem cu El în tot ce facem!

Doamne, Iisuse Hristoase, ajută-ne pe toți să facem voia Ta! Amin!

Sora Pelaghia

Recomand cu căldură predica excepțională a unui Preot cu cuget ortodox, Părintele Dan Popovici de la Mănăstirea Sfântul Vasile cel Mare, Someșul Cald, județul Cluj.

In privinta Manastirii Frasinei sa stiti ca majoritatea informatiilor sunt obtinute pe viu si direct de la sursa! Tata m-a dus acolo de cand eram copil si inima mea s-a lipit iremediabil de acel loc. Am mers acolo de zeci de ori, posibil sa fi atins si suta. Am asistat fascinat , de vreo 15-20 de ori, la Exorcizari.  ( la Biserica din vale a Manastirii, caci numai acolo se faceau! ). Unele cazuri erau foarte grave, rugaciunile se savarseau cu minim 7 preoti, dar, din ce am vazut eu, puteau sa fie si 15 deodata. Cel mai grav caz, la care eu nu am asistat, a durat 3 zile încontinuu. Parintii se schimbau la 6 ore, cei care ieseau „din tura” se duceau si se odihneau cateva ore, apoi reveneau si reintrau in lupta. Caci intr-adevar, se ducea o lupta pe viata si pe moarte vesnice! Demonii se impotriveau, urlau, blestemau, incercau sa infricoseze, nu voiau sa iasa din oameni, il insultau pe Mantuitorul, pe Maica Sa, dar si pe preoti! Se exprimau prin voci de nedescris, care, bineinteles, nu erau ale celor pe care îi posedau! Iar posedati, pe care uneori nu îi puteau stapani nici 4-5 barbati zdraveni,  faceau miscari convulsive, incontrolabile, se zvarcoleau, cadeau la pamant, se ridicau brusc, faceau spume la gura, unii dintre ei in cantitati incredibil de mari! Atunci am constatat nemijlocit ce va sa zica expresia romaneasca „a face ca toti dracii”!

Cel mai minunat era ca Parintii frasineiti niciodata nu se opreau pana nu il salvau pe om, alungandu-i dracii! Niciodata! Iar cel salvat era intotdeauna ca nou nascut! Si absolut toti, inclusiv copiii de cativa anisori ( fiindca da, demonii pana si intr-unii ca acestia intrau! ) relatau acelasi lucru : ca au fost constienti de tot ce s-a intamplat cu ei si ca se aflau intr-un fel de inchisoare foarte stramta, din care nu puteau sa iasa! Si cu cat incercau mai mult sa iasa de acolo, cu atat dracii ii strangeau si mai tare! Majoritatea lor îi si vedeau fizic pe draci! Ei bine, la toate acestea, repet, eu am fost martor în copilarie și in adolescență! Initial, nici tata si nici Parintii nu au vrut sa ma lase sa asist la asa ceva! Dar s-a intamplat sa fie acolo un Parinte ( nu stiu de ce, dar nu am aflat niciodata numele lui! ) care, cu o autoritate pe care nimeni nu a contestat-o, le-a spus celorlalti sa ma lase sa asist, si numai daca mi se face rau sa ma scoata afara! Nu mi s-a facut rau, nu mi-a fost frica si n-am patimit nici o tulburare si nici o vatamare! Nici prima data si nici dupa aceea! Nu stiu cum sa explic, dar mi se parea ceva firesc realitatea la care asistam si, de asemenea, mi se parea ceva firesc sa ma aflu acolo! Asta in conditiile in care pana atunci habar nu aveam ca exista asa ceva! Abia multi ani mai tarziu aveam sa citesc despre Exorcizarile care se faceau in diferite locuri ale Lumii Ortodoxe, cu sute de ani in urma! La Frasinei insa ele continuau sa se intample si sa constituie cea mai fireasca normalitate! Si au fost asa pana ce acest Iuda al Frasineiului si al Ortodoxiei Romanesti, Irineu Popa, le-a interzis! Asa ca, cel putin pe mine, Mihai Dinculescu, nu poate sa ma abureasca prin minciunile lui in-luciferizate! Cum ca aceste lucrari s-ar fi facut din neascultare, din neoranduiala, fara binecuvantare si incalcandu-se blestemul Sfantului Calinic! Iar el stie foarte bine cum stau lucrurile! Dupa cum stie si Parintele Ioanichie, dupa cum stiu si batranii sau chiar si cei de varsta medie care le-au trait nemijlocit!

Deocamdata atat, fiindca cele ale lumii ma preseaza sa le implinesc!

Cu nadejde in Hristos-Domnul,

Mihai Dinculescu

23 ianuarie 2023

1. Din Pateric

Un frate care căzuse în ispită, adică în păcat, de necaz a lepădat cano­nul călugăresc. Apoi, voind să pună din nou început, era împiedicat de întristare, zicându-şi în sine: „Când mă voi mai afla pe mine însumi, aşa cum eram odată?” Şi, pierzându-şi curajul, nu avea tăria să înceapă lucrarea călugă­rească.

A mers, deci, la un Bătrân şi i-a povestit câte i se întâmplau. Iar Bătrânul, auzind despre necazul său, i-a spus o astfel de pildă: „Un om avea o ţarină care, din pricina nepăsării lui, s-a înţelenit şi s-a umplut de buruieni şi de mărăcini. Mai apoi s-a gândit să o îngrijească şi i-a spus fiului său: «Mergi de curăţă ogo­rul». Şi a plecat fiul să cureţe ţarina, dar când a văzut mulţimea de mărăcini, s-a descurajat, zicându-şi în sinea lui: «Când voi smulge şi voi curăţa eu toate astea de aici?» Atunci s-a culcat şi a adormit. Trezindu-se, a privit iarăşi la mulţimea mărăcinilor şi, cuprins de lâncezeală, a rămas tolănit. Astfel, când dormind, când învârtindu-se de ici-colo, ca uşa în ţâţâni – după [cuvântul] Scripturii[1]– şi-a irosit nu puţine zile, fără să lucreze nimic.

După aceea a venit tatăl să vadă ce a făcut şi l-a aflat că nu lucrase nimic. I-a zis: «De ce nu ai muncit nimic până acum?» Iar el i-a răspuns: «Tată, cum mergeam să lucrez, văzând mulţimea buruienilor şi mărăcinilor, mă cuprindea deznădejdea şi, de necaz, mă întindeam şi dormeam. De aceea nu am lucrat ni­mic». îi zice tatăl: «Fiule, în fiecare zi să faci atât cât îţi este lăţimea aşternutului; astfel va spori lucrul tău şi nu te vei descuraja». Tânărul a făcut aşa şi în scurtă vreme ogorul a fost curăţat.

La fel şi tu, frate, lucrează puţin câte puţin şi nu te descuraja; iar Dumnezeu te va aşeza iarăşi, cu harul Său, în rânduiala ta de odinioară”. Fratele a ascul­tat şi, şezând cu răbdare, a făcut după cum îl învăţase Bătrânul. Şi, cu harul lui Dumnezeu, a aflat odihnă.

[1] Pr. 26,14.

(Fragment din cartea EVERGHETINOS – Ediția întâi 2007 Sfânta Mare Mănăstire Vatoped vol. I, Tema 4 – Editura „Metropolis Press”, Atena, Grecia, 2007)

Selecție și editare: Sora Gabriela Naghi

În anul 325, când Păstorii Bisericii lui Hristos s-au reunit la Niceea, pentru a stârpi molima ereziei ariane, aceștia puteau fi văzuți purtând pe trupurile lor semnele prigoanelor sălbatice la care au fost supuși de ereticii vremii. Pe bună dreptate, aceștia sunt consemnați în istoria Bisericii ca fiind cei 318 Sfinți Părinți, Sinodul a fost receptat ca Ecumenic, numit și Sfânt Sinod.

Vrând să-și atragă un prestigiu nemeritat, să-și creeze artificial o aură de sfințenie, sinodalii români, de azi și de dinainte, s-au împănat cu aceași titulatură, de Sfânt Sinod. Ba cei din Creta au alcătuit un sinod gonflabil, pe care l-au umflat, încât să pară și ,,mare’’. Cum să fie mare, în condițiile în care, din circa 800 de episcopi existenți, au fost admiși doar 165, adică 16 – 18 %, cei mai obedienți, ca să nu le strice socotelile?

,,Drept aceea, luați aminte de voi înșivă și de toată Turma, întru care Duhul Sfânt v-a pus pe voi episcopi, ca să păstoriți Biserica lui Dumnezeu, pe care a câștigat-o cu Însuși Sângele Său. Căci eu știu acestea, că după plecarea mea vor intra, între voi, lupi îngrozitori, care nu vor crița Turma. Și dintre voi înșivă se vor ridica bărbați, grăind învățături răstălmăcite, ca să tragă pe Ucenici după ei’’ (Fapte 20, 28-30)

Ce nu gândea mintea omenească, a cugetat diavolul. A transformat păstorii -episcopi în lupi, i-a așezat în scaunele episcopale, i-a acoperit cu piei de oaie, ca să pară ceea ce nu sunt. Din postura de păstori aparenți, lupii sfâșie Turma lui Hristos. Lupii Ioan Popa de la Craiova și Varsanufie Gogescu (el se numește Valentin, dar și-a luat nume de Sfânt, ca să ne deruteze), au închis Biserica de jos a Mănăstirii Frăsănei. În numele Sfintei Treimi!!! Pentru veșnicie! Să nu se mai săvârșească niciodată Sfânta Liturghie și nicio Slujbă Bisericească. Iertati-mă, și Dumnezeu să mă ierte, aceștia nu sunt episcopi, nu sunt nici oameni, sunt draci! De ani de zile, spun că aceștia și cei asemenea lor, trebuie să plece, pentru ca Biserica să-și aleagă păstori vrednici. Desigur, e o utopie. Mie-mi plac utopiile, sunt frumoase, mai ales că ceea ce e cu neputință la oameni, la Dumnezeu toate sunt cu putință.

Când veți mai auzi de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, nu vă lăsați înșelați. Spuneți simplu: nu e sinod, e o haită!

Presbiter Iovița Vasile