Sconcșii  cei spurcați (ierați pleonasmul!) au ieșit iarăși din vizuini. Poate nu toți știți ce sunt aceste ființe dezgustătoare, sunt acelea care-și aruncă dejecțiile lor grețoase peste tot ce este curat și se află în apropiere. Cu aceștia nu-i de glumit, dacă un strop din spurcăciunile lor ajunge pe o haină, pe mâna unui om, pute îngrozitor și persista chiar și două săptămâni. Deci, nu e de glumit, feriți-vă de ei.

Acum au o țintă precisă, indicată de antihriștii autohtoni, la fel de pestilențiali: Înalt-Preasfințitul Părinte Mitropolit Longhin. Primul dintre ei e unul, Mircea Cărtărescu, secondat de mulți alții, care nu merită să-i scriem pe pomelnic. Vă dați seama până unde vor sa-și arunce spurcăciunile? Aceste ființe nu sunt în stare de nimic alceva, se gudură pe lângă puternicii zilei , așteptând poruncile, și apoi sunt rasplătiți cu purcoaie de bani murdari, cum murdare le sunt sufletele, despre care nici nu știu că le au, necum să caute mântuirea lor. Azi așa, mâine la fel, și nemernicia se perpetuează, ne lovim în fiecare zi de ea. Aceste târâturi târâtoare par de nestârpit. Biete ființe vândute, care stârnesc până și greața stăpânilor lor, care se debarasează cu silă de ele, în momentul când nu le mai sunt de folos.

Marș în vizuinile voastre, scârnăvii ce sunteți!

Presbiter Iovița Vasile

Atâta vă rog: să fiţi uniţi şi să nu daţi copiii la moarte. Credinţa noastră Ortodoxă nu ne dă voie să ne omorâm unii pe alţii. Pentru interesele politice, pentru cei care-şi apără businessul lor, care-şi apără scaunele lor de conducere, vor să omoare lumea noastră, care trăieşte în pace şi-n Dumnezeu. Dragii mei, nu aveţi voie să împuşcaţi, să omorâţi. Dumnezeu dă viaţă, Dumnezeu o ia. Conducătorii Ucrainei au spus: „Credinţa Ortodoxă este cel mai mare vrăjmaş al Ucrainei”. Aşa le-au dictat străinii, care nu pot suporta adevărul, pentru că sunt orbi.

Cum pot ridica arma şi împuşca făptura lui Dumnezeu? Are şi el mamă, soţie, copil, ca şi voi. De ce impun, cu de-a sila, să omorâm? Va ieşi adevărul la suprafaţă: sunt mii şi zeci de mii care au murit şi ei vorbesc de sute. Eu nu dau binecuvântare să mergeţi la război.

Noi vă îndemnăm la pace. Sunt circa 10.000 de soldaţi ucişi, de care nici mamele lor nu ştiu că nu mai sunt în viaţă. Nu fac politică, ci spun cu durere că nu-i război împotriva vrăjmaşului, ci e războiul cel dintre noi. Când blestemaţii apără Statele Unite, vor să vadă cum se omoară ortodocşii, cum se împuşcă ortodocşii, şi ei stau şi beau, mănâncă şi se veselesc, şi se bucură de sângele care se varsă pe un pământ sfânt.

Greu vor plăti sângele care curge pe mâinile şi pe hainele lor. Acestea le-a făcut o Europă blestemată, de care Sfinţii Părinţi au spus „să nu vă închinaţi fiarelor” şi americanii, care în ce ţară s-au băgat, numai vrajbă şi vărsare de sânge au adus. S-au dat la o parte şi se bucură de sângele creştinilor noştri. Simţim cu toţii, fraţilor, că suntem în pragul celui de-al treilea război mondial.De aceea, vă spuneam, pocăiţi-vă! Noi nu dăm copiii la moarte!

https://www.youtube.com/embed/RsQlahqCcIA Niciodată nu voi pomeni la Sfânta Liturghie pe aceşti conducători blestemaţi ai ţării noastre. Niciodată pe aceşti conducători necredincioşi, fără frică de Dumnezeu, care stau în fotolii şi arată cu degetul zicând: omorâţi! Doar o singură rugăciune:

Dacă mai poţi, Doamne, luminează-i, că i-a cuprins ,,lumina,, întunericului şi iadul este peste ei. Nu vor altceva decât să curgă sânge şi asta este plăcerea lor. Satanişti! Slugile satanei sunt! Dacă nu se vor opri, îi va opri Dumnezeu, dar va fi jale mare”.

�

,,Păzeşte-te, fiule, de cei cu credinţa strâmbă şi de toate discuţiile lor, căci şi pământul nostru s-a umplut de ei! Păziți-vă de cei cu credința strâmbă!

Mărturisiți ORTODOXIA! Numai cel ce trăieşte în Credinţa Ortodoxă îşi va mântui sufletul. Fiindcă nu există o altă credinţă mai bună, decât curata şi Sfânta noastră Credinţă Ortodoxă…

De asemenea, fiule, nu se cade să lauzi o credinţă străină. Cine laudă o credinţă străină face la fel ca şi cel care-şi huleşte propria credinţă. Cine laudă credinţa sa şi pe cea străină e un făţarnic şi apropiat de erezie …

Dacă cineva îţi spune: ‘Credinţa noastră şi a voastră este de la Dumnezeu,’ atunci, fiule, răspunde-i aşa: ‘Făţarnicule! Cum pot fi amândouă de la Dumnezeu? Nu ştii ce spune Scriptura: Este un singur Domn, o singura Credinţă, un singur Botez. (Efeseni 4, 5)

Aşadar, fiule, fereşte-te de aceştia şi întotdeauna apară-ţi credinţa ta! Nu te înfrăţi cu ei, ci fugi de ei şi întăreşte-te în Credinţa ta prin fapte bune! …

Fiule, chiar dacă va trebui să mori pentru Credinţa ta Sfântă, du-te cu îndrăzneală la moarte! Aşa au murit şi Sfinţii pentru Credinţă, iar acum vieţuiesc întru Hristos”.

(Sfântul Cuvios Teodosie de la Pecerska (+1073), Patericul peşterilor de la Kiev, 1806).

Citeşte mai mult pe aparatorul.md: Păziți-vă de cei cu credința strâmbă! Mărturisiți ORTODOXIA! https://www.aparatorul.md/paziti-va-de-cei-cu-credinta-stramba-marturisiti-ortodoxia/

Concentrându-ne atât de mult pe satanismele lui Irineu, scăpăm din vedere un fapt chiar mai grav decat acestea : co-semnarea de catre membrii Consiliului Duhovnicesc al Manastirii Frasinei a blestemului aruncat de arhiconul de la Craiova asupra intregii Biserici! Caci asta se face de fapt prin acel blestem : se blesteamă intreaga Biserica! Nu este vorba doar despre inchiderea unui lacas de cult, desi chiar de-ar fi fost si doar atat, ar fi insemnat o nebunie! Recititi cu maxima atentie documentul si fiti atenti la nuante! Si tineti cont ca este redactat de un eretic ecumenist, al carui limbaj este intotdeauna plin de capcane si de mesaje subliminale, vrand sa transmita mereu altceva decat pare ca transmite!

Sigur ca Părintii frăsineiți au fost constransi, sigur ca unii dintre ei au protestat verbal, dar in nici un caz nici unul dintre ei nu trebuia sa semneze, ci dimpotriva, sa respinga toti, intr-un singur glas si intr-o con-glasuire Ortodoxă! Vadindu-l pe Irineu ca pe dusmanul lui Hristos! Pentru ca in acele momente Hristos Însuși ii chema la mărturisire, fiind impreuna cu ei si dandu-le puterea sa o faca! Dar ei au ales sa Il tradeze, desi Mântuitorul îi ocrotea pe dânșii de atâtea zeci de ani! Asa încât, prin acele semnaturi s-au rupt pe ei insisi si au rupt si Manastirea Frasinei atat de Cele Ceresti, cat si de Pleroma! Anume aceste doua rupturi le-a aratat Domnul, prin surparea drumului care leaga lumea de Manastirea Frasinei! Evident ca este si un avertisment direct catre Irineu, insa, dupa cum am explicat mai sus, este mult mai mult decat atat! Daca Parintii frasineiți nu se vor lepada cat mai curand si cat mai deplin de semnaturile lor anti-hristice, Domnul își va lua mâna definitiv de pe Ctitoria Sfântului Calinic!

Mihai Dinculescu

                                                      VEAC AMAR

                      Se-nchid biserici, Doamne, in veacul de pe urma

                      Si-ai Tai pretind sa fie acei care le-nchid!

                      Lucrarea Ta Divina din lume ei o curma

                      Printr-un blestem satanic, salbatic si stupid!

                      In numele credintei oprit-au Liturghia!

                      Atat de rau li-i gandul, si-atata de nebun!

                      Au pustiit Altarul, au zavorit Chilia,

                      Si, sfartecandu-Ti Trupul, pe Cruce iar Te pun!

                      Norodul amuteste! Tacerea-i vinovata!

                      Pastorii Turmei Tale sunt lupii naimiti!

                      Irozii in sutane au inceput sa bata

                      Piroanele Durerii! Nu mai pot fi opriti!

                      Sa Il ucizi pe Domnul – jertfind Treimii Sfinte

                      E hula cea mai mare vazuta-n univers!

                      Chematii la-Inviere isi varuiesc morminte

                      In care sa-si ascunda sufletul lor pervers!

Mihai Dinculescu

Redactia ART-EMIS 22 Ianuarie 2023

Aproximativ 500.000 de mii de români trăiesc sub prigoana ocupației ucrainene, iar conducătorii statul român nu reacționează. P.S. Părinte Mitropolit Mihail Jar, stareţul ortodox român al Mănăstirii Bănceni din regiunea Herța (pământ românesc sub ocupație ucraineană – n.r.) a declarat că mănăstirile din zonă au fost vizate de controale violente ale serviciilor de securitate ucrainene. Serviciile secrete ucrainene susţin că unii preoţi români fac propagandă pro-rusă, ameninţându-i cu expulzarea. O parte din clerici acuză statul ucrainean de prigoană. Mai multe percheziţii au avut loc în biserici, mănăstiri şi chiar în casele preoţilor.

Peste 100 de lăcaşuri de cult unde se roagă români ar putea fi scoase în afara legii. Serviciile secrete din ucrainene au descins în mai multe parohii pentru a găsi documente care să dovedească faptul că acești preoți au legături cu Rusia sau că au cetățenie rusă[1]. „Nu te poţi ruga nici la Dumnezeu, dormi cu frică în casă”

„Au început prigoanele grele şi mari, ne-au distrus complet. Ne-au distrus, pur și simplu trebuie să răbdăm pentru Hristos, pentru Credință. Dar nu în felul ăsta. Nu te poţi ruga nici la Dumnezeu acum, să stai să dormi cu frică în casă. Au intrat noaptea la Mitropolie la Cernăuți, au intrat noaptea peste ei în case cu automate (arme- n.r.), i-au pus (pe clerici – n.r.) la perete, au spart geamurile. […] Au mers la mănăstiri de maici, le-au pus la pământ, le-au apăsat cu călcâiul pe cap, lucruri foarte grele […]. Aici la noi s-a oprit puțin, nu știu din ce cauză. Cel mai mult s-au controlat Mitropolia și mănăstirile. Bisericile din sate au stat liniștite. Mănastirile au fost controlate mai tare”, a mai spus preotul.

Zelenski, dat în judecată de preoţi români

Presa ucraineană a anunțat că Mitropolitul Meletie al Cernăuților și Bucovinei l-a dat în în judecată pe Zelenski, cerând să fie anulat ordinul prezidențial – intrat în vigoare la sfârșitul anului trecut – prin care îi este revocată cetățenia. Ordinul despre retragerea cetățeniei a fost deja transmis Serviciului de Stat de Migrație, iar oamenii bisericii ar putea fi deportați din Ucraina, potrivit publicației „Livyi Bereg”, care citează surse din administrația prezidențială. Persoanele care au rămas fără cetățenie ucraineană sunt mitropoliți, vicari, arhiepiscopi, episcopi și protoierei ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care s-a desprins canonic de Moscova după invadarea Ucrainei de către Rusia[2].

Preoți români din Ucraina, acuzați că sunt agenți ai Rusiei. Li se fabrică dosare și riscă să fie deportați. Preoții români din Ucraina susțin că sunt supuși unor abuzuri, fiind acuzați că ar fi agenți ai Rusiei. Ei spun că li se fabrică dosare prin care riscă să fie deportați.

După ce Biserica Ortodoxă Ucraineană s-a separat de Biserica Ortodoxă Rusă, preoții români au fost acuzați de rusofilie, în contextul conflictului armat din Ucraina. Un preot român din Ucraina spune că i-a fost incendiată biserica fără să se facă anchetă, ba mai mult, i-a fost retras dreptul de cetățenie ucraineană, fără o explicație concretă. I-au spus doar că este trădător de ţară. „Cu ce am greșit eu de vor să-mi lege mâinile? Le spun că eu nu fug nicăieri, aici stau, cu poporul meu, din țara mea și vă iubesc pe toți. Eu m-am dăruit cu totul Bisericii și ţării mele” (Mitropolitul Meletie al Cernăuților și Bucovinei).

După problema cu legea minorităților, acum se întâmplă și cu Biserica, dar din partea statului român nu a apărut nicio reacție.

1.Făcând o vizită inopinată la Mănăstirea Frăsinei, Sfântul Calinic a surprins călugării petrecând cu femeile din sat și atunci a pus acea piatră cu legământ, interzicând părții femeiești să treacă peste hotarul statornicit.

Ați mințit!

Sfântul Calinic a ctitorit Mănăstirea după rânduiala Sfântului Munte Atos, aceasta însemnând săvârșirea Sfintelor Slujbe după rigoarea și tipicul atonit, eliminarea totală a cărnii din hrana călugărilor și bineînțeles, avatonul atonit, adică interdicția pusă femeilor de a se apropia de Mănăstire. Această ultimă prevedere a fost stabilită dintru început, nu ulterior cum mint ecumeniștii cei fără de rușine.

2.Biseica din vale a fost construită fără binecuvântare și încalcă hotarul pus de Sfântul Calinic (Ioan Irineu Popa)

Ai mințit, minciuno-mitropolitule!  ,,Părintele Ioanichie Popescu, a participat personal in direct la sfintirea picturii Bisericii din vale a Manastirii Frasinei, sfintire realizata in anii 60 ai secolului trecut, dupa aproximativ 20 de ani de la sfintirea Bisericii! Aceasta sfintire a picturii a fost facuta de Patriarhul Iustinian Marina si Episcopul Iosif Gafton, care, de altfel au fost contribuitorii financiari principali ai realizarii picturii! Este de la sine inteles ca ei dadusera si binecuvantarile pentru aceasta lucrare! In plus, tot ei sunt si cei care dadusera binecuvantarile pentru ridicarea Bisericii respective, in anii tulburi de dupa al doilea razboi mondial! Si atunci cei doi contribuisera financiar decisiv, fara ajutorul lor neexistand fonduri pentru ridicarea Bisericii!.. Ceea ce se cunoaste mai putin astazi este faptul ca Frasineiul reprezinta chiar Manastirea de Metanie a celui ce avea sa devina ulterior cel de-al treilea Patriarh al B.O.R., Iustinian Marina! Acolo a vietuit o vreme, acolo a fost calugarit! (Mihai Dinculescu).

3.Blestemul pus ÎPS Irineu vine să întărească blestemul Sfântului Calinic!

Ai mințit.

Blestemul lui Irineu n-are nicio legătură cu interdicția Sfântului Calinic, care a statornicit o bună rânduială canonică, în timp ce Irineu a săvârșit un ritual masonic, sub un acoperământ aparent religios. De când un eretic dovedit poate întări legământul unui Sfânt? Să ne lămurim: Irineu a blestemat, de blestem va avea parte. Veți vedea că acel blestem se va întoarce împotriva lui. Neavând nicio putere, nu e necesar să fie dezlegat și oricare preot poate sluji în biserica de jos fără nicio frică.

4. Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înțelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare și ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viață ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate și sărăcie benevolă (Vasile Bănescu, pontifex maximus, patriarh de facto al României, înlocuitorul ,,Sfântului Sinod).

Ai mințit, ca întotdeauna.

Despre ce spor de rigoare și ascultare poate fi vorba, când ați distrus sistematic viața duhvnicească din mai toate mănăstirile românești. Ați numit stareți și starețe ecumeniști de-ai voștri, fără vocație monahală, care aplică orbește directivele voastre satanic. Ați alungat călugării vrednici, care s-au opus sinodului tâlhăresc din Creta, cum a fost cazul celor 13 maici de la Văratic, scoase din mănăstire în vreme de iarnă.

5. Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar decizia bună pe care a luat-o spre binele și ordinea internă a mănăstirii Frasinei, renumită pentru asprimea vieții duhovnicești a monahilor care au dorit să trăiască acolo Idiot de serviciu, Vasile Bănescu)

Ai mințit.

Rog cititori să-mi ierte asprimea limbajului, dar când un individ sare în apărarea unui tovarăș întru fărădelege și ne spune că închiderea unei sfinte biserici e un fapt bun, alt termen nu găsesc. Binele nu are nevoie să fie explicat. Îl vedem, îl simțim și ne bucurăm de el. Mitropolia Olteniei poate doar să poleiască ticăloșia, să o pună într-un ambalaj frumos ca să ne-o livreze, dar tot ticăloșie rămâne. Asta face Irineu Popa acum.

6.Preoții comunităților de etnie română din Ucraina nu aparțin de Patriarhia Română / Biserica Ortodoxă Română, ci în mod majoritar de Biserica Ortodoxă Ucraineană rămasă în comuniune cu Biserica Ortodoxă Rusă”, a subliniat Vasile Bănescu.

Ai mințit, nemernicule!

Jurisdicția  e una, apartenența la Neamul Românesc e cu totul altceva. În Ucraina avem pământ românesc răpit de niște bandiți ca tine, români ortodocși de un sânge cu noi, Credință Ortodoxă, Biserică Ortodoxă Română, limbă românească, simțire românească. Voi n-aveți Țară, Neam. Credința vostră e în marele architect al universului – diavolul, ,,biserica,, voastră e loja, limba o impregnați cu minciunile voastre spurcate, inspirate de tatăl minciunii.

Dacă niște imbecili ne răpesc mâine Dobrogea, înseamnă că dobrogenii nu mai țin de Biserica Ortodoxă Română? De când bandiții spurcați stabilesc jurisdicțtii în Biserică?

6.Circulă o seamă de legende despre femei care ar fi avut de suferit din pricina faptului că ar fi nesocotit legământul Sfântului Calinic.

Ați mințit

Ultima ,,legendă’’ s-a petrecut cu catolica Veronica Bulai, mama Monicăi Columbeanu, sub ochii noștri și ai camerelor de televiziune. Era anul 2013, după ce i-a îngrozit pe călugării de la Frăsinei prin nesăbuința ei de a pătrunde în mănăstire, a plecat cu grupul la Peștera Polovragi. O stâncă, așezată acolo de Dumnezeu încă de la facerea lumii, s-a desprins exact în momentul în care a ajuns Veronica Bulai și a strivit-o, fără cea mai mică șansă de scăpare. Legendă?

Presbiter Iovița Vasile

 

Tocmai am aflat că s-a rupt șoseaua care duce la Mănăstirea  Frăsinei. Unii s-au grăbit să spună că totul s-a întâmplat din cauza ploilor, alții cred că de vină sunt camioanele cu remorci supraîncărcate cu lemne care circulă pe această șosea. Eu cred că Dumnezeu a dat un răspuns celor care s-au rugat în această perioadă ca Dumnezeu să arate de partea cui este adevărul la Frăsinei. Până acum n-a plouat? Până acum n-au trecut mașini de mare tonaj pe acolo?

În timp ce o mulțime de creștini au rămas fără duhovnici, unii au încercat să ne convingă că trebuie să acceptăm documentul-blestem și să ne conformăm… Dacă la Sinodul din Creta nu s-a întâmplat nimic rău, e ,,normal” pentru aceștia că nici la Frăsinei nu s-a întâmplat nimic rău! Și, uite-așa, miopia se transformă încet și sigur în orbire până când îl vor accepta și pe antihrist! Unde? În biserica oficială ortodoxă, așa cum s-a profețit! Însă avem nădejdea că porțile iadului nu vor birui Biserica lui Hristos, adică Dumnezeu va găsi soluții pentru cei care vor căuta sincer mântuirea.

Aflu cu stupoare că IPS Irineu a trădat Ortodoxia atât la Balamad în 1993, cât și la Creta în anul 2016! La Balamad s-a recunoscut monofiziților statutul de biserică, iar la Creta li s-a recunoscut statul de biserică și celorlalte confesiuni! Adică s-a călcat în picioare Crezul ortodox!!! Majoritatea preoților tac și îndeamnă lumea la supunere pe care acum o numesc ascultare! Și îi pomenesc de zor cu slugărnicie pe cei care ar trebui să învețe cuvântul adevărului ca și cum chiar ar face acest lucru! Iar Patriarhul Bartolomeu îl pomenește și pe Papa! Se poate întâmpla ca la unele hramuri să fie mai importantă prezența ,,stăpânului” decât sfântul prăznuit! Se lucrează peste capetele noastre! De aceea, nu trebuie să ne mire că preoții care semnalează erezia și nu-i pomenesc pe trădători sunt caterisiți!

Aflu, de asemenea, că părintele Chiril, cel care ar fi trebuit să fie stareț după mutarea la Domnul a Starețului Neonil, conform dorinței acestuia, a fost izgonit din mănăstire de către IPS Irineu  călcându-se astfel în picioare rânduiala lăsată de Sfântul Calinic și statutul de mănăstire independentă care își alege singură stareții! Dacă ar fi avut evlavie la Sfântul Calinic, IPS Irineu ar fi respectat întocmai toate rânduielile lăsate de către acesta. Dar IPS Irineu a folosit doar numele Sfântului Calinic pentru a bifa încă un punct din agenda sa impusă de globaliști: distrugerea Mănăstirii Frăsinei!

Surparea șoselei ce duce la Mănăstirea Frăsinei,  pe care eu o numesc minune, ar trebui să le dea de gândit atât globaliștilor care l-au școlit pe IPS Irineu în străinătate, cât și mitropolitului. Biserica luptătoare și cea triumfătoare se roagă acum pentru ca Dumnezeu să nu permită distrugerea Ortodoxiei în România, așa cum se întâmplă prin alte părți. Capul Bisericii este Hristos, iar noi, mădularele ei, facem după putere ceea ce El ne-a învățat:

,,Dacă veţi avea credinţă în voi cât un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, şi se va muta; şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă. Dar acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post.” ( Matei, 17, 20-21)

Și iată că muntele a mărturisit adevărul încurcându-i pentru o vreme afacerile mitropolitului Irineu! Oare va înțelege că e timpul să se pocăiască pentru relele făcute? Oare va înțelege că blestemul rostit se întoarce împotriva lui și că Dumnezeu i-a trimis acum o avertizare? Cum să-i îngăduie Dumnezeu să hulească numele Preasfintei Treimi pentru a interzice prin blestem chiar săvârșirea Sfintei Liturghii?

Să continuăm rugăciunea pentru a se face voia lui Dumnezeu la Mănăstirea Frăsinei și în toate locurile în care ortodocșii sunt prigoniți! Și să credem cu tărie că Dumnezeu este cu noi dacă și noi suntem cu El în tot ce facem!

Doamne, Iisuse Hristoase, ajută-ne pe toți să facem voia Ta! Amin!

Sora Pelaghia

Recomand cu căldură predica excepțională a unui Preot cu cuget ortodox, Părintele Dan Popovici de la Mănăstirea Sfântul Vasile cel Mare, Someșul Cald, județul Cluj.

In privinta Manastirii Frasinei sa stiti ca majoritatea informatiilor sunt obtinute pe viu si direct de la sursa! Tata m-a dus acolo de cand eram copil si inima mea s-a lipit iremediabil de acel loc. Am mers acolo de zeci de ori, posibil sa fi atins si suta. Am asistat fascinat , de vreo 15-20 de ori, la Exorcizari.  ( la Biserica din vale a Manastirii, caci numai acolo se faceau! ). Unele cazuri erau foarte grave, rugaciunile se savarseau cu minim 7 preoti, dar, din ce am vazut eu, puteau sa fie si 15 deodata. Cel mai grav caz, la care eu nu am asistat, a durat 3 zile încontinuu. Parintii se schimbau la 6 ore, cei care ieseau „din tura” se duceau si se odihneau cateva ore, apoi reveneau si reintrau in lupta. Caci intr-adevar, se ducea o lupta pe viata si pe moarte vesnice! Demonii se impotriveau, urlau, blestemau, incercau sa infricoseze, nu voiau sa iasa din oameni, il insultau pe Mantuitorul, pe Maica Sa, dar si pe preoti! Se exprimau prin voci de nedescris, care, bineinteles, nu erau ale celor pe care îi posedau! Iar posedati, pe care uneori nu îi puteau stapani nici 4-5 barbati zdraveni,  faceau miscari convulsive, incontrolabile, se zvarcoleau, cadeau la pamant, se ridicau brusc, faceau spume la gura, unii dintre ei in cantitati incredibil de mari! Atunci am constatat nemijlocit ce va sa zica expresia romaneasca „a face ca toti dracii”!

Cel mai minunat era ca Parintii frasineiti niciodata nu se opreau pana nu il salvau pe om, alungandu-i dracii! Niciodata! Iar cel salvat era intotdeauna ca nou nascut! Si absolut toti, inclusiv copiii de cativa anisori ( fiindca da, demonii pana si intr-unii ca acestia intrau! ) relatau acelasi lucru : ca au fost constienti de tot ce s-a intamplat cu ei si ca se aflau intr-un fel de inchisoare foarte stramta, din care nu puteau sa iasa! Si cu cat incercau mai mult sa iasa de acolo, cu atat dracii ii strangeau si mai tare! Majoritatea lor îi si vedeau fizic pe draci! Ei bine, la toate acestea, repet, eu am fost martor în copilarie și in adolescență! Initial, nici tata si nici Parintii nu au vrut sa ma lase sa asist la asa ceva! Dar s-a intamplat sa fie acolo un Parinte ( nu stiu de ce, dar nu am aflat niciodata numele lui! ) care, cu o autoritate pe care nimeni nu a contestat-o, le-a spus celorlalti sa ma lase sa asist, si numai daca mi se face rau sa ma scoata afara! Nu mi s-a facut rau, nu mi-a fost frica si n-am patimit nici o tulburare si nici o vatamare! Nici prima data si nici dupa aceea! Nu stiu cum sa explic, dar mi se parea ceva firesc realitatea la care asistam si, de asemenea, mi se parea ceva firesc sa ma aflu acolo! Asta in conditiile in care pana atunci habar nu aveam ca exista asa ceva! Abia multi ani mai tarziu aveam sa citesc despre Exorcizarile care se faceau in diferite locuri ale Lumii Ortodoxe, cu sute de ani in urma! La Frasinei insa ele continuau sa se intample si sa constituie cea mai fireasca normalitate! Si au fost asa pana ce acest Iuda al Frasineiului si al Ortodoxiei Romanesti, Irineu Popa, le-a interzis! Asa ca, cel putin pe mine, Mihai Dinculescu, nu poate sa ma abureasca prin minciunile lui in-luciferizate! Cum ca aceste lucrari s-ar fi facut din neascultare, din neoranduiala, fara binecuvantare si incalcandu-se blestemul Sfantului Calinic! Iar el stie foarte bine cum stau lucrurile! Dupa cum stie si Parintele Ioanichie, dupa cum stiu si batranii sau chiar si cei de varsta medie care le-au trait nemijlocit!

Deocamdata atat, fiindca cele ale lumii ma preseaza sa le implinesc!

Cu nadejde in Hristos-Domnul,

Mihai Dinculescu

23 ianuarie 2023

1. Din Pateric

Un frate care căzuse în ispită, adică în păcat, de necaz a lepădat cano­nul călugăresc. Apoi, voind să pună din nou început, era împiedicat de întristare, zicându-şi în sine: „Când mă voi mai afla pe mine însumi, aşa cum eram odată?” Şi, pierzându-şi curajul, nu avea tăria să înceapă lucrarea călugă­rească.

A mers, deci, la un Bătrân şi i-a povestit câte i se întâmplau. Iar Bătrânul, auzind despre necazul său, i-a spus o astfel de pildă: „Un om avea o ţarină care, din pricina nepăsării lui, s-a înţelenit şi s-a umplut de buruieni şi de mărăcini. Mai apoi s-a gândit să o îngrijească şi i-a spus fiului său: «Mergi de curăţă ogo­rul». Şi a plecat fiul să cureţe ţarina, dar când a văzut mulţimea de mărăcini, s-a descurajat, zicându-şi în sinea lui: «Când voi smulge şi voi curăţa eu toate astea de aici?» Atunci s-a culcat şi a adormit. Trezindu-se, a privit iarăşi la mulţimea mărăcinilor şi, cuprins de lâncezeală, a rămas tolănit. Astfel, când dormind, când învârtindu-se de ici-colo, ca uşa în ţâţâni – după [cuvântul] Scripturii[1]– şi-a irosit nu puţine zile, fără să lucreze nimic.

După aceea a venit tatăl să vadă ce a făcut şi l-a aflat că nu lucrase nimic. I-a zis: «De ce nu ai muncit nimic până acum?» Iar el i-a răspuns: «Tată, cum mergeam să lucrez, văzând mulţimea buruienilor şi mărăcinilor, mă cuprindea deznădejdea şi, de necaz, mă întindeam şi dormeam. De aceea nu am lucrat ni­mic». îi zice tatăl: «Fiule, în fiecare zi să faci atât cât îţi este lăţimea aşternutului; astfel va spori lucrul tău şi nu te vei descuraja». Tânărul a făcut aşa şi în scurtă vreme ogorul a fost curăţat.

La fel şi tu, frate, lucrează puţin câte puţin şi nu te descuraja; iar Dumnezeu te va aşeza iarăşi, cu harul Său, în rânduiala ta de odinioară”. Fratele a ascul­tat şi, şezând cu răbdare, a făcut după cum îl învăţase Bătrânul. Şi, cu harul lui Dumnezeu, a aflat odihnă.

[1] Pr. 26,14.

(Fragment din cartea EVERGHETINOS – Ediția întâi 2007 Sfânta Mare Mănăstire Vatoped vol. I, Tema 4 – Editura „Metropolis Press”, Atena, Grecia, 2007)

Selecție și editare: Sora Gabriela Naghi

În anul 325, când Păstorii Bisericii lui Hristos s-au reunit la Niceea, pentru a stârpi molima ereziei ariane, aceștia puteau fi văzuți purtând pe trupurile lor semnele prigoanelor sălbatice la care au fost supuși de ereticii vremii. Pe bună dreptate, aceștia sunt consemnați în istoria Bisericii ca fiind cei 318 Sfinți Părinți, Sinodul a fost receptat ca Ecumenic, numit și Sfânt Sinod.

Vrând să-și atragă un prestigiu nemeritat, să-și creeze artificial o aură de sfințenie, sinodalii români, de azi și de dinainte, s-au împănat cu aceași titulatură, de Sfânt Sinod. Ba cei din Creta au alcătuit un sinod gonflabil, pe care l-au umflat, încât să pară și ,,mare’’. Cum să fie mare, în condițiile în care, din circa 800 de episcopi existenți, au fost admiși doar 165, adică 16 – 18 %, cei mai obedienți, ca să nu le strice socotelile?

,,Drept aceea, luați aminte de voi înșivă și de toată Turma, întru care Duhul Sfânt v-a pus pe voi episcopi, ca să păstoriți Biserica lui Dumnezeu, pe care a câștigat-o cu Însuși Sângele Său. Căci eu știu acestea, că după plecarea mea vor intra, între voi, lupi îngrozitori, care nu vor crița Turma. Și dintre voi înșivă se vor ridica bărbați, grăind învățături răstălmăcite, ca să tragă pe Ucenici după ei’’ (Fapte 20, 28-30)

Ce nu gândea mintea omenească, a cugetat diavolul. A transformat păstorii -episcopi în lupi, i-a așezat în scaunele episcopale, i-a acoperit cu piei de oaie, ca să pară ceea ce nu sunt. Din postura de păstori aparenți, lupii sfâșie Turma lui Hristos. Lupii Ioan Popa de la Craiova și Varsanufie Gogescu (el se numește Valentin, dar și-a luat nume de Sfânt, ca să ne deruteze), au închis Biserica de jos a Mănăstirii Frăsănei. În numele Sfintei Treimi!!! Pentru veșnicie! Să nu se mai săvârșească niciodată Sfânta Liturghie și nicio Slujbă Bisericească. Iertati-mă, și Dumnezeu să mă ierte, aceștia nu sunt episcopi, nu sunt nici oameni, sunt draci! De ani de zile, spun că aceștia și cei asemenea lor, trebuie să plece, pentru ca Biserica să-și aleagă păstori vrednici. Desigur, e o utopie. Mie-mi plac utopiile, sunt frumoase, mai ales că ceea ce e cu neputință la oameni, la Dumnezeu toate sunt cu putință.

Când veți mai auzi de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, nu vă lăsați înșelați. Spuneți simplu: nu e sinod, e o haită!

Presbiter Iovița Vasile

A tăinui cuvântul Adevărului înseamnă a te lepăda de el. Bine este să trăim în pace cu toţi, dar numai cu aceia care cugetă aceleaşi despre buna credinţă ortodoxă. Şi este mai bine să ne războim, atunci cînd pacea lucrează conglăsuirea către rău. Eu nu doresc ca ereticii să pătimească, nici nu mă bucur de răul lor – ferească Dumnezeu! – ci mai degrabă mă bucur şi împreună mă veselesc de întoarcerea lor; căci ce e mai plăcut celor credincioşi, decât să vadă adunaţi împreună pe copiii cei risipiţi ai lui Dumnezeu? Nu scriu nici îndemnându-vă să puneţi asprimea înaintea iubirii de oameni – nu aş putea să fiu atât de sălbatic – ci rugându-vă să faceţi şi să lucraţi cele bune pentru toţi oamenii cu luare aminte şi cu cercare multă şi făcându-vă tuturor toate, după cum are nevoie fiecare din voi.

Numai un lucru îl voiesc de la voi: vă rog să fiţi aspri şi neînduraţi faţă de orice ar putea să ajute la dăinuirea credinţei lor nebuneşti, căci socotesc ură faţă de oameni şi despărţire de Dumnezeiasca dragoste ajutorul dat rătăcirii eretice spre mai mare pierzanie a celor ce se ţin de această rătăcire”.

(Sfântul Maxim Mãrturisitorul, epistola 12: PG91, 465C)

AVERTISMENT DE LUAT ÎN SEAMĂ. RECOMAND PRECAUȚIE MAXIMĂ

Vă rog să avertizați pe toată lumea despre noul spray nazal VIRX, împotriva virușilor. Deja apar reclame la televizor, iar farmaciile promovează nou ,,leac miraculos’’ împotriva virușilor. Vă rugăm să nu-l folosiți. Virx este un vaccin nazal. Nu este etichetat ca atare, dar articolele de anul trecut au dezvăluit déjà ceea ce se pregătește de mult timp. Provine din Israel și Canada, țări cu coeficient ridicat de vaccinare.

AtoBunul Dumnezeu să-l odihnească cu drepții Săi în Împărăția Cerească!Amin!

Cineva l-a întrebat odată: „De unde veniți, domnule Grigorie Vieru?”. A răspuns poetul: „Vin din Basarabia, unde românii sunt săraci de mângâiere. Mângâierea noastră e Limba Română. Mângâierea noastră e iubirea. Mângâierea noastră e credinţa în Dumnezeu”.

Întrebat de un ziarist ce I-ar cere lui Dumnezeu, scriitorul a rostit, parafrazând vorbele episcopului Dionisie Romano (episcop ortodox, cărturar și traducător român, membru de onoare al Academiei Române.): „Doamne, nu pedepsi România pentru păcatele fiilor ei!”. La ce păcate se referea oare stihuitorul? Cu siguranță, la cele ce țin de împuținarea dragostei față de Dumnezeu,  Neam și Limbă. Poetul simțea că atunci când unui popor îi slăbește puterea de a-şi iubi şi de a-și respecta valorile, atunci se află în declin; când viața lui se macină din pricina rătăcirilor, a indiferentismului religios, a luptelor fratricide pentru putere, uitându-şi credința strămoșească și istoria, atunci patria se stinge.

Scrisoare din Basarabia

Cu vorba-mi strâmbă şi pripită
Eu ştiu că te-am rănit spunând
Că mi-ai luat şi grai şi pită
Şi-ai năvălit pe-al meu pământ.

În vremea putredă şi goală
Pe mine, frate, cum să-ţi spun,
Pe mine m-au minţit la şcoală
Că-mi eşti duşman, nu frate bun.

Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi și vă sărut.

Credeam că un noroc e plaga,
Un bine, graiul cel sluţit.
Citesc azi pe Arghezi, Blaga –
Ce tare, Doamne-am fost minţit!

Cu pocăinţă nesfârşită
Mă rog iubitului Iisus
Să-mi ierte vorba rătăcită
Ce despre tine, frate, am spus.

Mamei

Întors teafăr dintr-un lung război,
Aș veni la tine-ntâi și-ntâi.
Ori sosind din cosmos înapoi,
Aș veni la tine-ntâi și-ntâi.

Dacă m-aș preface-n împărat,
Aș veni la tine-ntâi și-ntâi.
Din vreo ocnă grea eliberat,
Aș veni la tine-ntâi și-ntâi.

Revenind de pe străin pământ,
Aș veni la tine-ntâi și-ntâi.
Dacă m-aș întoarce din mormânt,
Aș veni la tine-ntâi și-ntâi.

Aș veni, măicuță,-n prima zi,
Aș veni la tine-ntâi și-ntâi,
Chiar de-aș ști că nu te voi găsi,
Aș veni la tine-ntâi și-ntâi.

Țară mică și sinucigașă

Țară mică și sinucigașă!
Vai de capul tău, sărmană țară,
Toți te jefuiră și scuipară,
Iar la urmă o făcuși și tu!

O istorie întreagă căutară,
Să te ardă și să te sfâșie,
Nici țărâna să nu-ți mai rămâie,
Numai amintirea-ți de ocară!

Și ce n-au putut să-ți facă-n veac,
Liftele păgâne și străine
O făcuși tu, țara mea, mai bine,
Cu o sete fără de egal!

Vai de capul tău, nenorocito!
Din tot ce-am fost nimic n-o să rămână,
Nici măcar o mână de țărână,
Care să spună că am fost aici!

Reaprindeţi candela

Reaprindeţi candela-n răscruce
Lângă busuiocul cel mereu-
Degerat la mâni și la picioare
Se întoarce-acasă Dumnezeu.

Doamne, Cel din Slăvi creștine
Ce păcate oare-ai săvârșit
Că te-au dus acolo și pe Tine
În Siberii fără de sfârșit ?!

Toate le ierţi,
Doamne de Sus,
Cu blândeţe mareaţă
Chiar și pe cei care te-au dus
În Siberii de gheaţă.

Ninge frigul și pustiul plouă
Degerată-mi este inima
Doamne, bine nu ne-a fost nici nouă
Fără sfatul și lumina Ta

Doamne, intră si-n a mea chilie
Si-amândoi, răniţi și îngheţaţi
Sa ne încălzim cu bucurie
Unul lângă altul ca doi fraţi.

Toate le ierţi,
Doamne de Sus,
Cu blândeţe mareaţă
Chiar și pe cei care te-au dus
În Siberii de gheaţă.

Cum arunci sub preş un scandal? Cu un alt scandal. Cui pe cui se scoate! Peste Raportul „Ro vaccinare – Misiune îndeplinită” ziariştii au aruncat, la ordin, scandalul proxeneţilor Tate, nutreţ pentru a se pierde din vedere tema Covid care a încheiat socotelile cu viaţa multor români. Degeaba murmuraţi acum vaccinaţilor şi staţi ca iepuraşul fricos aşteptînd efectele adverse ale vaccinului! Îmi pare rău de voi, mai ales de cei care au fost obligaţi prin natura serviciului să se vaccineze! Dar, „ciocu’ mic”! Aţi mîncat mici pe gratis în Obor, aţi primit vaucere de 100 de lei şi alte privilegii! Din aceste pricini de mîndrie vă fereaţi de nevaccinaţi ca de ciumă. Vă mai amintiţi de cea mai mare monstruozitate a isteriei pentru vaccinare? Bradul de Crăciun de la Palatul Copiilor Bucureşti, împodobit de nişte sceleraţi, în stil demonic, în exclusivitate, cu 19.000 de doze din vaccin. Împotriva acestor oameni cu deviaţii mintale nu se inventează un vaccin?

Antivacciniştii şi nevaccinaţii au fost timp de doi ani huliţi, dezonoraţi, privaţi de demnitate în societate, la serviciu ameninţaţi cu şomajul, li se creau culoare speciale de intrare şi ieşire în magazine şi instituţii, de parcă erau leproşi. Cine în 2020, 2021 şi începutul lui 2022 îndrăznea să conteste siguranţa şi eficienţa vaccinurilor era etichetat conspiraţionist, era cenzurat şi discreditat. Şi eu, subsemnata, pentru protestele împotriva vaccinării din editoriale am primit porţia consistentă de cenzură şi înjurătură. Se ştia dinainte administrării vaccinului despre efectele adverse, dar acestea au fost acoperite cu dîre negre, rămînînd şi acum secrete oficiale! Medici competenţi şi cu cinstea la purtător din întreaga lume au organizat conferinţe la nivel mondial, au tras serioase semnale de alarmă cu privirea la gravitatea serului de vaccinare. Circulau pe net filmuleţe demonstrative ale acestor medici care avertizau asupra scopului şi periculozităţii vaccinului. Totuşi, mulţi naivi i-au catalogat pe antivaccinişti drept zvonişti, conspiraţionişti, i-au pus la zidul infamiei şi au dat fuga la porţia serului periculos, îndemnaţi de propagandiştii siniştri, la indicaţiile preţioase ale OMS: Iohannis, Arafat, Tătaru, Cîţu, Gheorgiţă, Jurma, Musta, Marinescu, Gelu Dumincă şi alţi vînduţi care s-au vaccinat în faţa televiziunilor, nu cu vaccin, ci cu vitamine, probabil, pentru a convinge mundanul. Iată că de la conspiraţie la adevăr e cale scurtă! La fel se va întîmpla şi în Ucraina cu Zelenski, cînd se va dovedi că şi-a tîrît populaţia în război şi pribegie pentru senilul Biden şi clanul lui. Se va dovedi că tot ceea ce se prezintă pe piaţă ca adevăr în legătură cu Putin este manipulare pe placul aceluiaşi unchiaş ramolit, corupt, util doar „Marii resetări”, criminal de război, dus cu pluta de butonarii Casei Albe.

Victimele vaccinării sînt mult mai numeroase decît „zgîrcitele” raportări oficiale. Au murit mult mai mulţi români, recensămîntul confirmă procentual acest fapt. Şi nu din cauza Covid, ci a vaccinului. România se află pe primele locuri la numărul morţilor Covid şi post Covid neraportate, înaintea Chinei, Indiei etc. Rata mortalităţii este un real „succes” al vaccinării din „Ro vaccinare – Misiune îndeplinită”, un raport fals, pentru care pionul Valeriu Gheorghiţă, scos de la şefia Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea şi numit comandant al Spitalului Clinic de Urgenţă „Prof. dr. Agrippa Ionescu”, drept răsplată, şi Arataf trebuie judecaţi şi încarceraţi, nu decoraţi de schiorul-biciclist-navetist, cum s-a întîmplat cu Arafat. Ăsta trebuia demult arestat pentru celebrele izolete devenite invizibile şi uriaşele prejudicii aduse statului român. Arestaţi-i pe Arafat cu celebrele izolete şi uriaşele fraude! La fel şi Gheorghiţă, Musta, Jurma, Iohannis, Cîţu, Marinescu, pentru oamenii legaţi de paturi şi arşi de vii în spitalele incendiate. Oare cum or fi luat foc? Au dat vina pe buteliile de oxigen! Unde sînt procesele-verbale de constatare ale pompierilor? Acum nu se mai aprind spitalele… Coincidenţe?

În perioada Covid, Iohannis dădea asigurări că efectele vaccinării „sunt imaginare”. La fel şi televiziunile puterii instigau la vaccinare! Jurnaliştii care au fost plătiţi pentru promovarea campaniei de vaccinare trebuie chemaţi în faţa anchetatorilor! Să dea seama pentru cele spuse şi scrise! Vă amintiţi că în perioada Covid, Iohannis a decretat suplimentarea lefurilor jurnaliştilor! Dacă aveţi victime în familiile voastre cereţi-le despăgubiri! Aşteptăm un altfel de Nürnberg pentru artizanii vaccinării! Nu la fel cu cel de la finele celui de-Al Doilea Război Mondial, cînd criminalii învingători i-au „judecat” pe criminalii învinşi, ci unul care să facă dreptate morților aruncaţi în saci.

Serul aşa-zis anti Covid s-a dovedit extrem de eficient şi de sigur pentru călătoria în lumea de dincolo. Cunosc persoane care au murit la cîteva ore după vaccin deşi erau tineri. Îndrăzneşte cineva să se ridice împotriva criminalilor care au ucis cu seringa, au manipulat, au privat populaţia de drepturi şi libertăţi în perioada mascaradei de tristă amintire, Covid, cînd oamenii erau luaţi cu forţa în celebrele izolete, internaţi în spitalele groazei, unde li se confiscau telefoanele, se închideau uşile cu cheia, li se interzicea orice legătură cu exteriorul, apoi primeau resemnaţi vaccinul în perfuzie şi butonul de oxigen dat la maxim. De la butelia de oxigen industrial care le ardeau plămânii… În acest mod am pierdut pe cineva drag din familie, care a plecat pe picioare la spital, cu un alt diagnostic, fără să fi fost infectat cu Covid. La cîteva zile am fost anunţaţi că are Covid şi s-a întors în sumbrul sac de plastic. Ar trebui dezgropaţi toţi morţii sigilaţi în sac! Ar trebui traşi la răspundere toţi medicii care i-au avut în grijă! „Medicii din prima linie” cum i-a botezat Iohannis, cărora le-au fost suplimentate substanţial veniturile în „războiul Covid” împotriva populaţiei. Drept pentru care, azi, oamenii au ajuns să se sperie de medici, să refuze spitalele, tratamentele, spItalizările. Deci, ce trebuie să facem cu nemernicii care au ucis premeditat? Vorbim de o crimă în masă! E necesar un acel Nürnberg! Ce mai aşteptăm? Avem şi medici de excepţie şi de bună credinţă care nu şi-au murdărit mîinile şi nici conştiinţa! Cinste lor!

Înspăimîntător şi condamnabil este faptul că şi acum datele oficiale manipulează din nou, rata de raportare fiind ajustată prin diminuarea numărului de cazuri reale de reacţii grave, mutilări pe viaţă şi morţi subite. Vaccinul n-a oprit Covidul. Nici nu fusese creat pentru asta. Putin a fost cel care a reuşit. Tot Putin a oprit şi vaccinarea! Odată cu debutul războiului, Covidul a dispărut de pe paginile principale ale ziarelor şi ecranelor tv! Fără Putin, vacciniştii ar fi obligat acum la doza a opta! Statul român, prin „dispărutul” Cîțu, achiziţionase vaccinuri de miliarde de lei. Să ne amintim că în noiembrie 2021 guvernul PNL-USR-UDMR a încercat să introducă legea vaccinării obligatorii. Dacă nu începea, „Operațiunea din Ucraina”, caricatura de recensămînt, efectuat la comandă externă pentru informare externă din România, număra, poate, sute de mii de persoane în minus.

Preluare de pe ActiveNews

a

Pomenirea morților o făceau creștinii demult, la Liturghia Sfântului Iacov: întâia Liturghie care se întocmise încă din vremea celui dintâi episcop al Ierusalimului. În timpul ei se rânduise slujba specială pentru morți. Dar mai târziu, rânduindu-se alte slujbe pentru morți, s-a văzut cât de mare folos aduc cele 40 de Liturghii cu parastase pentru răposați. S-au descoperit multe taine. Iată o povestioară:

Înainte vreme, când încă nu se știa puterea celor 40 de Liturghii, lumea făcea pentru cei răposați câte 20, alții câte 30 de Liturghii. Dar s-a descoperit că sunt mai puternice 40 de Liturghii decât 30. Și cum a fost?

Un preot bătrân dintr-un sat, avea peste 80 de ani. El, săracul, nu mai putea sluji. A măritat o fată a lui, iar ginerele rămăsese în locul lui la parohie. Poporul avea evlavie la preotul bătrân, dacă l-a cunoscut, pentru că pe atâția i-a botezat și i-a și cununat și pe alții i-a și înmormântat; îl știau drept părintele satului, că era de mult timp acolo. Oamenii aveau evlavie la bătrân, se mai duceau la spovedit, la citit, să le mai spună un cuvânt, și tânărul era bucuros că bătrânul mai poate face ceva, de-l ajuta pe el.

Dar pe preotul bătrân îl dureau picioarele, căci era bolnav de reumatism. Acum la bătrânețe reumatismul își arăta puterea, pe măsură ce slăbește omul tot mai tare și i se umflaseră picioarele.

Acolo în satul acela era un feredeu, o baie, care avea apă sărată, ce făcea bine la reumatism, la diferite boli. Baia aceasta era într-o grădină mare, cu o livadă frumoasă, și preotul ducându-se acolo să facă baie, se ducea cu nădejdea în Dumnezeu, că așa-i datoria preotului și a călugărului și a creștinului când călătorește, mai ales singur, să zică rugăciuni pe drum. Zicea rugăciuni de acasă până ajungea in grădină.

Când ajungea acolo în grădină, întâlnea un tânăr plângând și văitându-se foarte tare, dar care nu vorbea. Și mergea tânărul acesta cu preotul la baie și arăta multă dragoste să-l ajute pe preot. Preotul bătrân, cât stătea în baie zicea rugăciuni, că el știa rugăciuni multe pe de rost. Când ieșea din baie, tânărul acela iar venea plângând. Plângea într-una, ștergea picioarele preotului, îl încălța, îi dădea haina și-l petrecea plângând.

Acuma bietul preot, văzând pe tânărul acesta că plânge, îl întreabă: “Tinere, de ce plângi?” Iar el nu grăia nimic. Atunci preotul s-a gândit să-i dea bani. Dar acela plângea si n-a vrut să primească banii. De câte ori venea preotul, găsea pe tânărul ăsta care ieșea de undeva din livadă, că era livada deasă cu pomi, plângând tare, și mergea cu el la baie și îl ajuta pană ieșea preotul din grădină, iar el rămânea în grădina aceea.

Atunci, ce s-a gândit preotul? A pus niște prescuri și o sticlă de vin curat într-un șervet frumos și a zis: “Eu am să-i dau prescurile acestea și o sticlă de vin, poate acestea le va primi, că tare mult bine îmi face omul acesta”. Când a ajuns preotul, l-a întâlnit iar plângând. A mers la baie, acela iar l-a ajutat, și când să iasă pe poartă, preotul zice:

– Ia legătura asta cu prescuri și o sticlă de vin, să le mănânci, că le-am blagoslovit eu. Atunci a vorbit tânărul acela:

– Oh, părinte, oh! Dacă ai ști cine sunt eu, nu mi-ai da prescuri să mănânc. Vai și amar de mine! Și atunci s-a speriat preotul:

– Dar cine ești tu, fiule? De ce n-ai vorbit până acum, că de atâtea ori am venit eu în grădina asta și tare mult m-ai ajutat?

– Oh, părinte sfinte, dacă ai sta sfinția ta în grădina asta și în baia asta toată viața, mare bine mi-ai face mie!

– Dar de ce?

– Că numai sfinția ta când vii în grădina asta și cât stai în baie zici rugăciuni, și numai atât pot sta și eu în gradina asta a mea.

Bătrânul când făcea baie se ruga și zicea: “Doamne, pomenește și iartă păcatele aceluia care a făcut baia aceasta”, fiindcă era gratuită și avea toate cele de nevoie.

– Dar unde ești tu?

– Eu sunt în iad!

– Dar cine ești tu?

– Eu sunt proprietarul acestei grădini. Grădina aceasta cu pomi a fost a mea și baia aceasta am zidit-o pe cheltuiala mea și am lăsat-o în folosul comunei, dar am murit în floarea vârstei, cu păcate grele și m-am dus în iad. M-am mărturisit eu, dar degeaba, că n-am avut vreme când face canon. Și iată, părinte sfinte, sunt 80 de ani de când mă muncesc în iad. Și când intri tu, părinte sfinte, în grădina asta și te rogi, îngerul Domnului vine și mă scoate din foc. Și toți care stau în baie, numai răutăți fac, și nu se gândesc la Dumnezeu. Iar dumneata și când stai în baie și când intri în grădină, intri cu rugăciunea. Asta dreptate mi-a făcut Dumnezeu, că trimite pe îngerul Domnului și mă ia din foc, “cât va sta preotul în baie și în grădină, pentru rugăciunile lui, fiindcă se folosește și preotul, tu să stai în grădina ta”. De aceea am spus, părinte sfinte, dacă ai sta mata în grădina asta până la sfârșitul vieții, atâta stau eu afară din iad. Cum pleci mata, mă răpește îngerul Domnului și mă duce înapoi la munci.

Și s-a speriat preotul, și a întrebat:

– Cum te cheamă, frate?

– Ioan mă cheamă.

– Da? Frate Ioane, și cum pot eu să te ajut?

– O, părinte, mare putere au preoții de la Dumnezeu! Multe suflete scot preoții din iad.

– Dar cu ce?

– Dacă vrei, părinte sfinte, nu-mi da prescuri să mănânc, că eu sunt duh, eu mă arăt ție așa, dar eu nu-s cu tot cu trupul aici. Eu nu pot mânca și bea acuma. Dacă vrei, ia prescurile și vinul și să faci pentru mine, părinte sfinte, 40 de Liturghii să mă scoți din foc, că dacă mă ajuți, mare plată ai să ai în ziua judecații, în ziua cea mare.

Și cum a zis așa, cum era cu preotul de vorbă în grădină, n-a mai văzut nimic preotul. I-au țiuit preotului urechile, s-a speriat, a rămas în grădină și a început a plânge: “Doamne, Doamne, cum mi-ai adus un suflet din iad ca să vorbească cu mine și să-mi arate puterea celor 40 de Liturghii!” Până atunci se făceau 30 de Liturghii, cum am spus.

Atunci preotul a venit acasă plângând și l-au văzut ginerele și fiica sa, și l-au întrebat:

– Ce ai, tată, ca ești mâhnit? știi, omul se cunoaște.

– Dragul tatii, ce să am? Sunt supărat. Mă cam dor picioarele; de-acum văd că mi se apropie sfârșitul meu. Uite, măi băiete, ce vreau să fac. Eu, fiindcă am fost preot 60 de ani în comuna asta, vreau să mă duc pregătit din lumea asta. Să-mi dai voie să slujesc 40 de zile Sfânta Liturghie.

– Cine?

– Eu.

– N-ai să poți, tată! Vezi, mata de-abia te duci.

– Cum va vrea Dumnezeu. El a vrut să slujească; să se ostenească el. Și atunci s-au minunat.

– Daca ai să poți, tată! Am să te mai ajut și eu. Dar dacă poți mata, noi te lăsăm să faci.

– Dar nu așa cum slujiți voi, numai duminica și în sărbători, eu fac ca la mănăstiri. Dar nu le-a spus taina ce a grăit acela și ce-a văzut în grădină.

Și s-a apucat preotul, s-a pregătit, s-a schimbat, s-a spălat, s-a mărturisit la cel tânăr, că nu poate sluji până nu se mărturisește. Și s-au minunat oamenii in satul acela: “Ați auzit o veste? Preotul cel bătrân a zis că înainte de moarte vrea să facă 40 de zile slujbă”.

Și trăgeau clopotul la biserică în fiecare zi dascălul și cântărețul. Oamenii, când auzeau, ziceau: “Hai, măi, că slujește preotul bătrân! Asta-i o minune mare!” Dar se minunau toți cât de ușor făcea slujba. Toată rânduiala, și în fiecare zi Liturghie, că el dacă se împărtășea cu Preacuratele Taine în fiecare zi, Sfintele îl întăreau. Sfintele Taine sunt și pentru întărirea trupului, iar preotul slujitor se împartășește în fiecare zi când slujește, și se minunau toți: “Preotul cel bătrân a întinerit! Hai să-l vedeți cum slujește, și la urmă ține predica și face panahida și toate”. Și oamenii, bucuria lor că a început preotul în fiecare zi să slujească. Așa se slujea înainte în sat.

Și atunci a slujit preotul acesta bătrân vreo 20 de zile. La 20 de zile săracul a venit de la biserică foarte obosit. Și s-a dus în cămara lui: “Eu mă odihnesc oleacă. Voi mânca când m-oi scula. Acum nu mi-e foame. M-am împărtășit cu Sfintele Taine”. Și preotul bătrân cum era încălțat cu ciubotele, a pus capul să se odihnească, și nici n-a adormit bine și vede un râu mare de foc, de n-avea margine lățimea lui. O mare de flăcări, și auzea fel de fel de vaiete și țipete și scrâșniri din dinți și răcnete de disperare și vedea cum ard oamenii și cum îi întorc dracii cu furci în flăcări, și cât de mare e chinul. Și s-a speriat preotul. Când aproape de malul acelui râu de foc, iaca vede pe Ioan al lui. Jumătate era ieșit din flăcări, și a început a striga, bătând din palme: “Părinte, părinte, nu mă lăsa. Eu sunt Ioan din gradină! Iată cu Sfintele tale Liturghii, jumătate am ieșit din foc”. El făcuse jumătate din slujbe. “Nu mă lăsa, părinte sfinte, fă înainte și mă scoate, că mare plată ai să ai în ziua judecații!” și preotul s-a trezit și n-a mai văzut râul de foc, și s-a speriat. S-a sculat, și mai tare s-a îmbărbătat. “Chiar de-oi muri, dar mai fac 20 de Liturghii”, a zis bătrânul.

A întinerit. Nici nu simțea că-i bătrân. “Ia uite, domnule, ce putere la el!” Vezi, omul când ia contact cu lumea de dincolo, cât curaj are? Și a făcut bătrânul încă 20 de slujbe; 20 de Sfinte Liturghii, și se minunau oamenii: “Măi, să-l întărească Dumnezeu pe părintele nostru, săracul! La 80 și atâția de ani face zi de zi!” Aici se vede și credința! Credința îl întărește pe om. Și a făcut ăncă 20 de liturghii. Și când a ajuns la 40 de zile, la ultima Liturghie, pe când era cu Sfântul Potir în mână și cu Sfânta Linguriță ca să consume Sfintele, după ce s-au împărtășit credincioșii, preotul vede deodată intrând în sfântul altar un vultur frumos, cu pene in mii si mii de culori. Lumea plecase din biserică, pentru că se dăduse anafura. Paracliserul era prin biserică, și preotul a strigat:

– Măi, Vasile, ia vino repede încoace! Când a intrat paracliserul și a văzut vulturul așa de frumos, grozav s-a minunat. A căzut cu fața la pământ și a zis:

– Vai, părinte, de unde-i pasarea asta așa de frumoasă? N-am mai văzut o așa pasăre! Și atunci vulturul a început a vorbi:

– Părinte sfinte, eu sunt Ioan. Iată cu Sfintele și dumnezeieștile tale Liturghii, 40 de Liturghii, m-ai scos din munca iadului. Eu zbor și mă duc la raiul desfătării, și să-ți dea ție Dumnezeu plata în ziua cea mare a judecății, că ai scos un suflet din muncile iadului. Să știi aceasta, că prin mâinile preoților și prin Sfânta Liturghie multe mii și mii de suflete în fiecare zi ies din iad, cum am ieșit si eu. Deci mare este puterea Sfintei Liturghii, dar de acum înainte să nu mai faci 30 de Liturghii, ci 40 de Liturghii. Și zicând aceasta, nu l-a mai văzut. Și apoi preotul le-a spus:

– Iată azi am terminat 40 de Liturghii. De acum să vă spun taina de ce am slujit. Și le-a spus la ai lui și au scris, că avem în prolog scris. “Scrieți istoria asta, că am văzut-o cu ochii și am auzit-o cu urechile. Iată cum s-a întâmplat cu mine … “. Le-a spus de când mergea la baie. Si n-a mai făcut preotul baie la picioare pe urmă, l-a întărit Sfântul Duh. Și a mai trăit preotul trei ani de zile și după trei ani s-a dus la Domnul.

Și s-a făcut întâmplarea aceasta în Constantinopol, pe timpul împăratului grecesc Heraclie, împărat foarte credincios, acela ce a scos Sfânta Cruce de la Ierusalim, care a fost robită de perși. Și v-am spus aceasta ca să cunoașteți puterea celor 40 de Liturghii.

La Liturghie, pune și unul sau doi săraci, sau o văduvă pe care nu are cine o pomeni și a murit săracă. Este mare pomană. Asta se cheamă milostenie duhovnicească. Este mai mare decât aceea când îi dai o haină sau mâncare omului, că-l ajuți dincolo, în veșnicie.

Pomenește, Doamne, pe toți cei adormiți din neamurile noastre. Amin.

Arhim. Ilie Cleopa

Tu fă bine şi aşteaptă răul. Binele ţi-l va răsplăti Dumnezeu. Dacă oamenii, rudele ţi-ar face bine, ţie ce cruce ţi-ar mai rămâne? Deci roagă-te pentru cei ce te blesteamă, fă bine celor ce-ţi fac rău; celui ce-ţi cere nedrept dă-i tot ce-i trebuie lui din lăcomie.

Cu alte cuvinte, nu te împotrivi răului când te asupreşte cu nedreptate, ca să nu calci legea iubirii de Dumnezeu şi de oameni, indiferent cum sunt ei. Tu fii cum trebuie. Tu să ai grijă să nu zici rău absolut nimănui, indiferent ce nedreptate ţi-ar face pentru că iertându-le toate, aşa urmezi lui Iisus, aşa ţii împotriva firii sau mai bine zis mai presus de fire, legea lui Dumnezeu – a iubirii.

Cu toţi sunt fiii lui Dumnezeu, chiar dacă ei tăgăduiesc asta, iar tu trebuie să ştii că şi ei au un suflet de mântuit.

(Din Părintele Arsenie Boca, Cuvinte vii, Ed. Charisma, Deva, 2006)

Selecție și editare: Dr. Gabriela Naghi