ORTODOXIA ÎN CATACOMBE

De fapt se pregătește o cu totul altă operațiunea teroristă împotriva noastră.
Johannis a semnat la Madrid cu UE și NATO un acord prin care se disloca peste 4 milioane de evrei khazari din Israel în România.Ca să se facă totul în liniște,
au interzis Ortodoxia în România ca motiv să ne poată lua de pe stradă, din case sub această lege,
Trupele NATO vin în România nu împotriva Rusia ci împotriva noastră a poporului român, dar nimeni nu vrea să audă, nimeni nu vrea să știe,
Or să vadă români… când or lua soldați copiii pentru trafic de organe,
Tot fac apel la toată lumea. Se vor să se trezi când este prea târziu. Oamenii habar au ce li se pregătește.

Israel este amenințat de Palestina care acum are o armată cu ajutorul Rusiei. Palestina s-a aliat cu Siria și Iran sub comanda Rusiei. Rusia a avertizat de n ori Israelul să se potolească și nu vor sub nici o formă. Așa că au găsit pe zdreanța de Johannis clonă bun la toate. Interzic Ortodoxia pentru că ei, mafia khazariana din conducerea România știu că 98% (?) dintre români sunt ortodocși,
Apare o pandemie programată cu restricții ca să vă închidă în case ca să ne trezim într-o zi cu peste 4 milioane de evrei khazari în România.Nu vedeți că toți din conducerea România sunt evrei khazari!? Nu vedeți ce bani aloca pentru ei, evreii khazari toți cei care vin din Ucraina, și din toată lumea aici în România!? Nu vedeți clar scopul lor!?

Eu am spus că tocmai acum trebuie să fim cât mai vigilenți. Nu trebuie să protestam sâmbătă și duminică, nu! În cursul săptămânii trebuie mers direct peste ei în Parlament, senat, guvern, care nu au nici măcar lege de înființare. Am anunțat Sindicatul snppc.ro al Poliția Română, am anunțat jandarmii ce vor să facă, pentru ca românii să se trezească la realitate și ei trebuie să aibă grijă de copiii, oameni nevinovați dar care nu au informații. Vreți să știți că nici jandarmi nici polițiști nu știau că s-a dat lege de interzicerea Ortodoxiei în România.

Este un lucru vădit pentru toți ochii sănătoși: cultura umanistă europeană tocește în chip sistematic în om simțământul nemuririi, până ce îl șterge cu totul, și omul culturii europene mărturisește hotărât, urmându-l pe Nietzsche: „Sunt trup și numai trup” – asta însemnând: „Sunt muritor și numai muritor”.  Astfel, pe Europa umanistă a pus stăpânire deviza: „Omul este o ființă muritoare”. Aceasta e formula omului umanist, aceasta este esența progresului său. Mai întâi fără știință, apoi sistematic, cu știință și dinadins, s-a altoit în omul european – prin știință, și prin filozofie, și prin cultură – conștiința că omul este muritor, muritor pe de-a-ntregul, și că nu-i nimic nemuritor în el. Conștiința aceasta își află o rostire deplină în convingerea care glăsuiește: „moartea e o necesitate”. Moartea – necesitate! Există o mai mare groază, și jignire, și batjocură? Cel mai mare vrăjmaș al omului – să fie de nevoie omului! Spuneți-mi, există aici vreo urmă de logică, fie și cea mai mică, fie măcar una pruncească, fie măcar o logică de insectă? Nu cumva omul european, înăbușit și măcinat în această moară a morții care se cheamă Pământ, a pierdut și ultima fărâmă de rațiune și a început să aiureze? …

Pustiit este omul umanist, înfricoșător de pustiit, fiindcă din el a fost alungată conștiința și simțirea nemuririi lui personale. Iar fără aceasta, poate fi omul om deplin? O, mărginit e omul european, cumplit de mărginit, și de pigmeizat, și de micșorat, și de restrâns la o frântură și bucată de om, fiindcă a îndepărtat din sufletul său orice simțire a nemărginirii și nesfârșirii; iar fără aceasta, poate omul îndeobște să existe ca om? Și, dacă poate să existe, are rost existența lui? Fără simțirea nesfârșirii, nu este el un lucru fără viață printre celelalte lucruri și un animal trecător printre celelalte animale? Îngăduiți-mi un paradox: eu socotesc că unele dintre animale sunt mai nemărginite în simțirile lor și mai nemuritoare în dorințele lor decât omul progresului european umanist.

Îmbătrânit, atrofiat, mărginit la materie, degenerat, omul umanismului a avut deplină dreptate atunci când a mărturisit, prin gura înțelepților săi, că se trage din maimuță. Ajuns asemenea animalelor în ce privește obârșia, de ce să nu ajungă la fel cu ele și în privința moralei? Ca unul care ține de animale, de fiare, în ce privește esența ființei sale, este asemenea lor și în privința moralei. Păcatul și crima nu sunt socotite oare, din ce în ce mai mult, în jurisprudența contemporană de neocolit pentru mediul social, ca necesitate a firii? Dacă nu există în om nimic nemuritor și veșnic, toată etica se mărginește până la urmă la poftele firii: și omul umanist s-a identificat, în privința moralei, cu înaintașii săi, maimuțele și fiarele, și în viața lui s-a înscăunat principiul: „Homo homini lupus” (omul e lup pentru om).

Nu suntem, oare, martori oculari ai anarhismului și nihilismului ideologic și practic care pustiesc continentul Europei? Factorii progresului european sunt de așa fel, că, oricum ar fi însumați, rezultatul nu poate fi altul afară de anarhism și de nihilism. Dovada? Două războaie mondiale, de fapt europene.

Omul european e prost, grozav de prost, atunci când, necrezând în Dumnezeu și în nemurirea sufletului, poate să creadă în progres, în rostul vieții, și să lucreze pentru el. Ce nevoie am de progres, când în spatele lui mă așteaptă moartea? Ce nevoie am de toate lumile, de toate galaxiile, de toate culturile, când în spatele lor mă pândește și apoi mă înhață moartea? Unde e moarte, acolo nu se poate afla progres adevărat; iar dacă se află, el nu e decât un blestemat de progres în moara morții. De aceea trebuie distrus cu desăvârșire, încât să nu rămână urmă.

(Sfântul Iustin Popovici, Biserica Ortodoxă și Ecumenismul, Fundația Justin Pârvu, 2012)

Selecţie şi editare: Dr. Gabriela Naghi

La Crăciun [Valeriu Gafencu] era destul de înviorat. În noaptea cântărilor îngerești a compus un minunat colind al deținuților din Târgu-Ocna. În patul de alături își dădea sufletul Arhimandritul Gherasim Iscu. Noaptea aceea de Crăciun nu o voi putea uita până la sfârșit. Umblam necontenit de la un bolnav la altul, luându-le pulsul și îngrijindu-i.

Din când în când îmi mai aruncam privirea și spre Valeriu. Era vesel, fericit înlăuntrul său, cu pleoapele lăsate, cu capul plecat în piept. Nici el nu se putea odihni. După ce mi-am terminat treaba, am simțit că mă cheamă din priviri, că mă roagă să mă duc la el. M-a privit cu o pătrundere cum încă nu simțisem până atunci. Și-a făcut semnul crucii, apoi mi-a luat mâna. Un fior adânc m-a cuprins. Era foarte concentrat, lucru neobișnuit la el, căci în starea lui duhovnicească putea rămâne destins până și în cele mai cumplite tensiuni prin care ne era dat să trecem. Simțeam că are ceva să-mi împărtășească.

– Ioane, tu îmi ești cel mai bun prieten, mi-a zis. Dar nu ca prieten vin la tine, ci ca să-ți cer sfat, să mă supun ție. Vrei să mă asculți?
– Te ascult, am răspuns eu, dar nu știu dacă voi fi vrednic de încrederea ce-mi arăți.

Valeriu a plecat ochii și mi-a spus liniștit:
– În noaptea asta am privegheat. Așteptam să vină cântecul colindei mele. Doream să fie foarte frumos. Îl cântam în mine. Îl deslușeam din cerurile înalte din care cobora. Cam greu pentru mine, căci nu cunosc notele muzicale și trebuie să o fac după ureche. Eram deci treaz, lucid și senin, când deodată am văzut că am în mână fotografia Setei (fata pe care o iubise). Uimit de întâmplare, am ridicat privirea și la capul patului meu am văzut-o pe Maica Domnului, îmbrăcată în alb, în picioare, vie, reală. Era fără Prunc. Prezența ei mi se părea materială. Maica Domnului era aievea lângă mine. Eram fericit. Uitasem totul. Timpul părea nesfârșit. Atunci ea mi-a spus:

„Eu sunt dragostea ta. Să nu te temi. Să nu te îndoiești. Biruința va fi a Fiului meu. El a sfințit locul acesta acum pentru cele viitoare. Puterile întunericului cresc și încă vor mai înspăimânta lumea, dar vor fi spulberate. Fiul meu așteaptă pe oameni să se întoarcă la credință. Azi sunt mai cutezători fiii întunericului decât fiii luminii. Chiar de vi se va părea că nu mai e credință pe pământ, să știți că totuși izbăvirea va veni, dar ca prin foc și prin pârjol. Lumea mai are de suferit. Aici însă e multă credință și am venit să vă îmbărbătez. Îndrăzniți, lumea e a lui Hristos!”

Apoi Maica Domnului a dispărut și am rămas copleșit de fericire. M-am uitat în mână, dar nu mai aveam nici o fotografie. Valeriu vorbea simplu, deschis, fără urmă de părere de sine. Sufletul lui părea un potir din cel mai pur cristal, care se învrednicise a-L primi pe Hristos. Cugetul lui smerit și pacea cu care mi-a vorbit mi-au dat certitudinea că nu fusese o înșelare. Mă simțeam cumva și eu sfințit, înnoit, participând la minune. Cu intensitatea cu care țâșnesc într-o astfel de împrejurare luminile lăuntrice, cu sfială dar și cu convingere i-am spus simplu:

– Dumnezeu ne cercetează. Dacă noi vom cădea, El va birui. Ne trebuie credință și acum putem avea mai multă. Să ne rugăm! Am făcut împreună o scurtă rugăciune.
Și în tăcerea camerei 4 pentru muribunzi, sufletele noastre s-au făcut pentru o clipă scară către cer.

(Fragment din „Întoarcerea la Hristos” de[ Sfințitul Mărturisitor] Ioan Ianolide, Editura Christiana)

Selecţie şi editare: Dr. Gabriela Naghi

În cele ce urmează redăm opinia cunoscutului economist Ilie Șerbănescu despre criza actuală, cauzele ei, inechitatea și efectul distructiv al așa numitelor „măsuri europene” dictate de Bruxelles și perspectiva României în actuala conjunctură-etapă a Noii ordini Mondiale. „Fostul ministrul al Reformei a subliniat faptul că tot cei mai săraci dintre români, clasa medie și antreprenorii vor suporta noile taxe și impozite în contextul crizei, nicidecum companiile-gigant, care încasează în țara noastră cele mai mari profituri, pe care le fiscalizează în țările de origine (n.r. – în general, după ce le trec prin paradisuri fiscale)”

În condițiile războiului U.E. se va desființa. Au luat-o razna. Decarbonizarea a provocat criza energetic. Nu numai că veniturile nu cresc, dar tot arsenalul acesta fiscal este îndreptat împotriva românilor. El dacă ar fi corect, ar trebui să fie îndreptat, dacă tot facem această reașezare fiscală, împotriva tuturor plătitorilor și anume în funcție de cât plătesc fiecare și cât ar merita. Nu pot să înțeleg de ce tot prichindeii trebuie să plătească pentru tot ceea ce se întâmplă, iar marile corporații să fie exceptate, doar pentru că aceste corporații sunt străine. Asta e problema.

Această criză energetică, ce pornește de la Bruxelles, nu are legătură cu războiul, Solidaritate? Cine cu cine? Eu îl înțeleg pe domnul președinte. Să fie o taxă de solidaritate a cui, cu cine? Cum să fie multinaționalele în solidaritate cu mine? Ele au venit aici să ne exploateze. România va avea probleme severe, în contextul măsurilor dure în domeniul energetic, dictate de Comisia Europeană.

Dacă România va rămâne în U.E., va pieri! În primul rând, această criză energetică, ce pornește de la Bruxelles, nu are legătură cu războiul. A fost generată de înfumurarea celor de la Bruxelles cu decarbonizarea. Ea este necesară, dar pe 30 de ani, nu în 3 sau 5 ani. Au luat-o razna. Popoarele nu au nevoie de U.E. Cred că în condițiile răzoiului, UE se va autodesființa, se va autodistruge. În ceea ce privește România, problema este că dacă va rămâne în UE, va pieri!”.

Iohannis știe foarte bine ce face! Klaus Iohannis a sărit în apărarea marilor companii străine. Întrebat despre posibilitatea introducerii taxei de solidaritate (- 0,5% – 1%) pe cifra de afaceri, Klaus Iohannis a respins inițiativa și a preferat să discute mai degrabă despre „digitalizare”: „Sunt pentru păstrarea cotei unice și împotriva taxei de solidaritate. Această opinie nu am exprimat-o doar acum. Taxa de solidaritate nu mi se pare corectă, ca principiu. Nu e cel mai bun și modern mod de a impozita. Până când nu există o digitalizare funcțională, nu cred că în România se poate introduce o altfel de cotă, este o discuție care s-a purtat de-a lungul timpului. Pentru a păstra o transparență și o formă de a o pune în practică, ne-am exprimat mereu pentru cota unică. Nu e un principiu ce nu poate fi schimbat… Acum nu văd altă soluție pentru România. După ce terminăm digitalizarea, această discuție se poate relua. Aceste schimbări nu pot apărea pe termen scurt” (K.W. Iohannis).

Notă – Declarațiile actualului șef de stat (când nu se află în deplasare-navetă la Carmen-Hermannstadt, în vacanțe, concedii sau participare la intruniri internaționale unde rigidizează statornic în poziția mutului sau a celui nebăgat în seamă) poate fi înlocuită cu străvechea zicală românească: „Țara arde-n foc și baba se piaptănă!”. Pentru adaptarea la realitate, cine dorește poate înlocui „baba” cu „Oracolul de la Cotroceni” și zicala va reprezenta oglinda clipei! (Ion Măldărescu, ART-EMIS)

Părintele Tihon, atunci când s-a dus la Coliba Sfintei Cruci, nu avea biserică, deşi îi era absolut ne­cesară. Nici bani nu avea ca s-o facă, ci numai o mare credinţă în Dumnezeu. Într-o zi, s-a rugat şi a pornit spre Karyes, cu credinţa că Dumnezeu îi va iconomisi banii de care avea trebuinţă ca să facă biserica.

Înain­te de a ajunge la Karyes, îl strigă de departe stareţul Schitului Sfântul Ilie. Când s-a apropiat Părintele Tihon, stareţul i-a spus: „Un creştin evlavios din Ame­rica mi-a trimis aceşti dolari ca să-i dau unui pustnic care nu are biserică. Sfinţia Ta nu ai biserică. Ia-i şi fă-ţi!” Atunci părintelui Tihon i-au dat lacrimile de emoţie şi recunoştinţă faţă de Bunul Dumnezeu, Care, ca un cunoscător de inimi, se îngrijise pentru biserică mai înainte ca el să-L roage, în aşa fel încât să aibă banii pregătiţi atunci când îi va cere.

Când cineva se lasă în seama lui Dumnezeu, El nu-l lasă. Şi într-adevăr, dacă mâine la ora zece ai nevoie de ceva, atunci când ceea ce ceri nu este ceva neraţional, ci o nevoie reală, la 9 şi 45 sau la 9 şi jumătate Dumnezeu îl are gata ca să ţi-l dea. De pildă ai trebuinţă de un pahar la ora nouă. La 9 fără 5 îţi vine paharul. Ai trebuinţă de 500 de drahme? În ceasul când ai trebuinţă de ei îţi vin exact 500 de drahme, nici 510, nici 490. Am observat că, dacă, de pildă, mi-ar trebui ceva mâine, Dumnezeu îl prevede de azi. Adică înainte de a mă gândi eu, Dumnezeu Se gândeşte mai devreme şi-mi dăruieşte acel lucrul în ceasul în care am trebuinţă de el. Pentru că de acolo de unde vine, ca să ajungă la mine exact în ceasul în care am trebuinţă, văd de cât timp ar fi nevoie. Deci Dumnezeu se îngrijeşte de mai înainte.

Când noi, din mărime de suflet, îl facem pe Dumnezeu să Se bucure de viaţa noastră, atunci El dăruieşte cu îmbelşugare binecuvântările Sale fiilor Săi mărinimoşi în ceasul în care au trebuinţă de ele. După aceea, toată viaţa trece însoţită de binecuvân­tările Dumnezeieştii purtări de grijă. Ore întregi vă pot povesti întâmplări despre minunata purtare de grijă a lui Dumnezeu.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești, vol.2: Trezvie duhovnicească, Editura Evanghelismos, București, 2011, p. 275-276)

Selecţie şi editare: Dr. Gabriela Naghi

Când îi auziţi pe globalişti vorbind despre această aberaţie, să ştiţi că lucrurile stau exact pe dos. Alcătuirea pe care o pun ei la cale nu e deloc nouă, datează din vremea căderii diavolului şi a îngerilor săi, doar că acum a luat o amploare nemaiîntâlnită. Ordinea lor e o teribilă dezordine, o revărsare de ură satanică, o luptă diabolică împotriva lui Dumnezeu şi a făpturilor Sale, o imensă crimă cu premeditare, având ca ţintă finală depopularea planetei cu până la 90 la sută. Nu e nici mondială, cu toate că vor să subjuge întreaga planeta şi să o modeleze după cum le pune cel rău în minţile lor bolnave. Mondială, adică sobornicească sau catolică, e Biserica lui Hristos, pentru că ea deţine Învăţătura mântuitoare pentru toate făpturile, din toate locurile şi timpurile! Asta înseamnă universalitate, nu neghiobiile proferate de satanizaţii lumii.

Ordinea, în sensul de armonie, o găsim în creaţia lui Dumnezeu. E drept că puterile răului tulbură această ordine, între nişte limite îngăduite de El. Ordine e în alcătuirea cerească a celor nouă cete îngereşti. Ordine e şi pe pământ, când omul stă sub ascultarea lui Dumnezeu şi nu se lasă dus de valurile stârnite de aceşti demonizaţi. Ordine e în Biserica lui Dumnezeu, cu toate că pseudo-ierarhia care a pus stăpânire pe ea, vrea să introducă rânduielile diavolului în locul celor statornicite, pentru veşnicie, de Mântuitorul Hristos.

La sataniştii care trâmbiţează noua ordine mondială găsim ordinea doar cu sensul unei anumite enumerări sau ierarhizări, un fel de piramidă a răului, cu mai multe niveluri. Încerc să schiţez cât de cât această ierarhie, şi încep aşa:

-diavolul sau satana

-legiunile sale de demoni, răspândite în iad, pe pământ şi în văzduh

-marile familii, putrede de bogate – vor putrezi şi la propriu! – , Rockefeller, Rotschild şi altele

-figurile întunecate numite Soros, Bill Gates, Faucci, Klaus Schwab etc.

-masoneria cu toate ramificaţiile sale tenebroase

-neputinciosul Joe Biden, jalnicul Vladimir Putin, măscăriciul Zelenski, Macron, Boris Johnson, Trudeau, Xi Jinping al Chinei, ştersul Olaf Scholz şi majoritatea indivizilor aflaţi în fruntea guvernelor şi statelor lumii. Să ştiţi că oculta mondială nu a declanşat plandemia, războiul, crizele economice trecute şi cele viitoare, decât în momentul când a avut oamenii săi instalaţi în toate punctele cheie ale lumii. Credeţi că între Putin şi Zelenski există o adversitate? Nici vorbă. Amândoi sunt piese ale aceluiaşi sistem, execută ordine venite de la aceiaşi stăpâni. Propaganda mincinoasă vrea să ne inoculeze gândul că Zelenski e bun, e erou, iar Putin e malefic, demn de dispreţ. Amândoi sunt ticăloşi nepereche.

-la acest nivel l-aş introduce şi pe Iohannis cel băţos, pe premierul de 50 de bani şi mă opresc aci, pentru că putem alcătui şi o ierarhie românească a prostiei, răului şi nesimţirii. Poate cu altă ocazie.

Când îţi imaginezi această piramidă a răului şi pierzaniei, poate te cuprinde o anume frică, cinstite cititorule. Nu cădea în această greşeală. ,,Staţi împotriva diavolului şi el va fugi de la voi’’(Iacov 4, 7). Aşadar, dacă Însuşi Dumnezeu ne îndeamnă la luptă contra vârfului piramidei, a diavolului, cel mai puternic, cu şanse neîndoielnice de a-l birui, ce să mai vorbim de această pletoră de mari mahări, ce se cred dumnezei? Aduceţi-vă aminte de Dumnezeieştile cuvinte pe care Atotputernicul le-a aşezat în paginile Sfintei Scripturi, prin condeiul Sfântului Prooroc Isaia: ,,Ascultaţi-Mă pe Mine, voi, cunoscători ai dreptăţii, Popor care eşti cu Legea Mea în inimă! Nu te teme de ocara oamenilor şi de batjocura lor să nu te înfricoşezi. La fel, ca pe un veşmânt îi mânca molia şi ca pe lână viermii îi vor mistui’’.

Presbiter Ioviţa Vasile

Există această categorie de indivizi, care cred că printr-o lege clocită de minţile lor bolnave, printr-o ordonanţă de urgenţă sau prin orice alt ucaz, pot schimba realitatea, pot schimba valori şi ierarhii, îşi pot impune neghiobia lor la nivel naţional şi, eventual, la scară planetară.

1.După ce Regele Mihai a fost înlăturat cu brutalitate, comuniştii, care aveau materia cenuşie egal distribuită în cap şi în călcâie, i-au retras… naţionalitatea! Proştovanii, cum ar spune Caragiale. În loc să-i retragă cetăţenia română, i-au retras naţionalitatea. Adică, exact cum ar spune: Majestate, începând cu acest moment nu mai sunteţi neamţ! E ca şi cum i-ai spune unuia născut din părinţi români, ,,tu nu mai eşti român’’. Ce aberaţii! Ce tâmpenii!

2.Cred că există o lege care ne interzice să-i numim pe ţigani cu acest apelativ. Ţiganii sunt mândri de apartenenţa lor la această etnie, dar legea ne impune să-i numim romi, nu cumva să-i jignim, să le rănim sensibilităţile.

3.Am spus şi altădată, u.e. a inclus în documentele sale posibilitatea ca bărbaţii să fie purtători de sarcină şi să nască! Aşa dobitoci mai rar. Aş vrea să-i văd pe neputincioşii de parte bărbătească din u.e. purtând sarcini şi născând! Aş vrea să-l văd pe Iohannis anunţându-ne că a rămas gravid, şi în ciuda pesimiştilor, ne va lăsa urmaşi, prezumtivi succesori la preşedinţie.

4.Există în România legi drastice care pedepsesc antisemitismul. Altă tâmpenie! Semiţi nu sunt numai evreii, sunt şi o seamă de popoare arabe, coborâtoare din strămoşul Sim. Împotriva evreilor nu poţi spune niciun cuvinţel. Evreii au fost poporul lui Dumnezeu, nimeni nu îndrăzneşte să conteste acest merit. Şi eu îl afirm cu toată tăria. Când însă nu L-ai primit pe Mântuitorul Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu, să termini cu pretenţiile tale absurde, să nu te socoteşti ca fiind popor ales. Eşti un popor lepădat de la faţa lui Dumnezeu.

Jidanii ne interzic să cinstim personalităţile românilor care au îndrăznit să arate nedreptăţile, strigătoare la cer, pe care aceştia le-au comis împotriva Poporului Ortodox Român. Nu vă temeţi de această lege silnică şi antiromânească. Cinstiţi-i pe toţi românii adevăraţi, unii dintre ei Sfinţi. Rugaţi-vă şi pentru leprele trădătoare, şi ei sunt fii ai lui Dumnezeu.

Aceşti indivizi ar trebui adunaţi în cele două uliţi large, cele zise de Domnul Eminescu, apoi să dăm foc la puşcărie şi la casa de nebuni. N-avem această posibilitate. Şi nici nu vrem s-o avem. Focul l-a făcut cunoscut Dumnezeu – e vorba de focul veşnic al iadului.  Şi-atunci hotărască Bunul Dumnezeu ce va fi cu acesti indivizi degeneraţi, care urăsc Neamul Românesc, şi-l batjocoresc în toate chipurile.

Presbiter Ioviţa Vasile

Am vãzut cã spuneţi cã pot sã foloseascã cãlugãrii pe mireni, sã-i sfãtuiascã, fãrã sã-i judece. Ce înţelegeţi prin: „fãrã sã-i judece”?

– Adicã: nu-i judeca pentru faptele lor rele, pânã într-atât. Decât numai atât, sã iasã în evidenţã cã nu e bine ce face, generalizând fapta lui rea. În tot cazul, sã nu judece: „Vai, ticãlosul, uite ce-a fãcut!” Înseamnã cã-l judeci şi-l condamni. Şi asta e o greşealã. Dar când vorbeşti de greşelile cuiva, îndreptând, cu sfaturile pe care le dai, pe cineva, cã „nu e bine sã faceţi aşa şi aşa”, dacã cineva e vizat cã a fãcut, tocmai el, aceste lucruri pe care le dai ca exemple, n-ai pus rãutate. Şi va înţelege şi el cã nu e rãutate. Dar nu e bine sã judeci, pe oricine ar fi.

Mi-amintesc, din Pateric, de un pustnic, care a zis despre unul din sat, cã acela e rãu. Şi el era un pustnic vechi. Şi a întrebat, când l-a vizitat un consãtean de-al lui: „Al lui cutare tot aşa rãu este?” „Tot aşa, pãrinte”. Şi a zis: „Of, of, of!” – l-a judecat. Şi a plecat. La douã zile a venit îngerul şi i-a spus: „Pãrinte, a murit omul acela despre care voi aţi spus cã e rãu. Şi m-a trimis Dumnezeu sã te întreb: unde sã-l ducem? În Rai sau în iad? Cã tu l-ai judecat”. Şi atunci el şi-a dat seama cã l-a judecat şi a fãcut o mare greşealã. Şi toatã viaţa a dus o luptã de pocãinţã mare şi cu dorinţa sã-i dea Dumnezeu un semn cã este iertat. Şi nu-i dãdea deloc.

Iatã, vezi ce-a fãcut? Toatã osteneala lui, în pustie, a stins-o prin judecarea altuia. Şi acela era un mirean. Şi erau fapte rele cele pe care le fãcea. Dar nu trebuia sã-l judece!

Dar dacã cineva este eretic, trebuie judecat?

– Acum, dacã este eretic, se poate vorbi pe faţã, cãci judeci erezia în sine, care nu trebuie cruţatã cu nimic, chiar dacã – sã zicem – un episcop are o greşealã din aceasta. Trebuie înfruntat. Cã nu episcop înfrunţi, ci eretic înfrunţi.

Dacã este eretic, îl judeci. Au fost judecaţi toţi ereticii ca Arie, toţi aceştia care au greşit şi au fost condamnaţi de Sinoadele ecumenice şi locale.

(Ne vorbește Părintele Arsenie, ed. a 2-a, vol. 1, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, pp. 111-112)

Selecţie şi editare: Dr. Gabriela Naghi

Nu spera când vezi mişeii / la izbândă făcând punte,/te-or întrece nătărăii,/de ai fi cu stea în frunte;/ teamă n-ai, căta-vor iarăşi/ între dânşii să se plece, /nu te prinde lor tovarăş: / Ce e val, ca valul trece.

Secretarul general în funcție al Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB), ecumenistul de joasă speţă Ioan Sauca (BOR), a primit premiul „Brobyggerprisen” – Bridge Builder Award, în cadrul unei ceremonii organizate pe 22 noiembrie, la Oslo, Norvegia. Prestigiosul premiu oferit de Comitetul „14 august” din Norvegia a fost acordat anul acesta ecumenistului român Ioan Sauca, rabinului-şef al Norvegiei și liderul Inițiativei pentru Pace Religioasă din Israel, Michael Melchior, precum și liderului Ligii Musulmane Mondiale, Muhammad Bin Abdul Karim Al-Issa, pentru implicarea lor şi a instituţiilor religioase pe care le conduc în promovarea respectului, iubirii şi toleranţei faţă de semeni, informează oikumene.org.

„Fie ca această construire de punţi interreligioase să ne unească în munca noastră pentru promovarea păcii, să genereze reconciliere între comunitățile divizate și să ne aducă din ce în ce mai aproape de iubirea divină, care creează și susține toată viața, chemându-ne să participăm la lucrarea de reparare a acestei lumi frumoase, dar pervertite!” a spus în binecunoscutul limbaj convenţional, promotorul ecumenismului satanist la nivel mondial.

În cadrul ceremoniei, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, i-a felicitat pe câștigătorii premiului, acest vajnic militant al administrării obligatorii a vaccinului anti cov 19, tuturor cetățenilor lumii. El a fost reales pentru un nou mandat de 5 ani în fruntea OMS, deşi nu are calificativul de doctor în medicină, dar a dovedit că ţine bine frânele dictaturii sanitare organizate la nivel mondial în timpul așa zisei pandemii covid-19. Iată legătura strânsă între progresul ecumenismului și criza din sectorul sanitar, care a intrat de mult în agonie, iar resuscitarea este ineficientă. OMS a declarat că se aşteaptă la „niveluri ridicate” de cazuri de COVID-19 în această vară în Europa şi a făcut apel la monitorizarea îndeaproape a virusului după o triplare a cazurilor zilnice în ultima lună, anunță Agerpres. Să ne aşteptăm la noi măsuri de restricţie, noi cazuri de mortalitate?

Criza ecleziologică la rândul ei se adâncit tot mai mult, dialogul cler-popor fiind inexistent. Mai marii Bisericii Ortodoxe Române cunosc oare porunca dată de Mântuitorul Hristos: „De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de te va asculta, ai câştigat pe fratele tău. Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot cuvântul. Şi de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici de Biserică, să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş.”(Matei 18, 15-17).

Dr. Gabriela Naghi

Deocamdată , ecumenismul va fi propovăduit cu râvnă (?), putem spune antihristică, de cei doi corifei ai Bisericii Ortodoxe Române, aleși în funcții de conducere a CMB, nu întâmplător, Nifon Mihăiţă de la Târgovişte și Pr. Ioan Sauca. Roadele lor în conformitate cu dorința ascunsă a iezuitului Francisc, ,,fratello caro’’ di Bartolomeu, după cum mărturisește el însuși, se vor face văzute și auzite cât de curând! Propovăduirea ecumenismului prin toate mijloacele nu înseamnă, vinderea Mântuitorului Hristos? Deci cel care Il va vinde în acest chip ruşinos , devine „diavol” sau un drumar care pregăteşte calea antihristului?

„Duhul este cel ce dă viaţă; trupul nu foloseşte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh şi sunt viaţă.
Dar sunt unii dintre voi care nu cred. Căci Iisus ştia de la început cine sunt cei ce nu cred şi cine este cel care Îl va vinde.
Şi zicea: De aceea am spus vouă că nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu-i este dat de la Tatăl.
Şi de atunci mulţi dintre ucenicii Săi s-au dus înapoi şi nu mai umblau cu El.
Deci a zis Iisus celor doisprezece: Nu vreţi şi voi să vă duceţi?
Simon Petru I-a răspuns: Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvintele vieţii celei veşnice.
Şi noi am crezut şi am cunoscut că Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului Celui viu.
Le-a răspuns Iisus: Oare, nu v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Şi unul dintre voi este diavol!” (Ioan 6; 63-70).

Dr. Gabriela Naghi

Doamne al nostru Iisuse Hristoase,

-Nu-i părăsi pe slujitorii Tăi care stau departe de Biserică, fie ca iubirea Ta să se arate și să-i aducă pe toți la Tine.
– Adu-Ți aminte, Doamne, de slujitorii Tăi care suferă de cancer.
– De slujitorii tăi care suferă de boli minore sau majore.
– De slujitorii Tăi care suferă de dizabilități fizice.
– De slujitorii Tăi care suferă de dizabilități mintale.
– Adu-Ți aminte, Doamne, de conducători și dă-le ajutor să conducă creștinește.
– Adu-Ți aminte, Doamne, de copiii care vin din familii dezorganizate, din familiile cu probleme și divorțate.
– Adu-Ți aminte, Doamne, de orfanii întregii lumi, de toți cei îndurerați și nedreptățiți în viață, de văduvele care și-au pierdut soții.
– Adu-Ți aminte, Doamne, de toți prizonierii, anarhiștii, dependenții de droguri, ucigașii, criminalii, hoții, luminează-i și ajută-i să se corecteze
– Amintește-Ți de toți străinii. De toți cei care călătoresc pe mare, pe uscat, în aer și îi ocrotește
– Aminteste-Ți de Biserica noastră, de părinții (clerul) Bisericii și de credincioși.
– Adu-Ți aminte, Doamne, de toate frățiile monahale, bărbați și femei, de bătrâni și bătrâne și de toate frățiile și sfințiții părinți.
– Adu-Ți aminte, Doamne, de slujitorii Tăi care sunt în vreme de război.
– De cei persecutați la munte și la câmpie.
– De cei care sunt ca păsările vânate.
– Adu-Ți aminte de slujitorii Tăi care și-au părăsit casele și locurile de muncă și suferă.
– Adu-Ți aminte, Doamne, de săraci, fără adăpost și refugiați.
– Adu-Ți aminte, Doamne, de toate neamurile, să le iei în brațele Tale, să le acoperi cu acoperământul Tău sfânt, să le ferești de tot răul și de război. Și iubita noastră Grecia zi și noapte să o ții în brațele Tale, să o acoperi cu Cerul tău sfânt, să o ferești de tot răul și de război.
– Adu-Ți aminte, Doamne, de familiile suferinde părăsite, nedreptățite, încercate și dă-le îndurările Tale din belșug.
– Adu-Ți aminte de slujitorii tăi care suferă de probleme psihice și fizice de tot felul.
– Amintește-Ți de cei care sunt disperați, ajută-i și mângâie-i pe dânșii.
– Adu-Ți aminte, Doamne, de robii Tăi care ne-au cerut să ne rugăm pentru dânșii.
– Amintește-Ți de toți cei care au adormit de secole și dă-le lor odihnă.

Sursa:Dumnezeu este cu noi, suntem noi oare cu el? Publicații Ortodoxe Kypseli):

Traducerea: Dr. Gabriela Naghi

M-a durut adevărul ascuns cu bună ştiintă de cei care deţin puterea (vremelnică) si se cred veşnici, servitori devotati ai mai marilor arhierei ecumenişti fruntaşi din BOR şi de oriunde. Domnul Atotmilostiv, sa-l odihnească cu dreptii Săi, pe Părintele Chesarie Gheorghescu, „Arhimandritul erudit şi Mărturisitorul Dreptei Credinţe”, in mult dorita Împaratie Cerească!

Aceasta panerezie, ecumenismul, este o molimă otravitoare, care a contaminat preoţimea şi stăreţimea BOR, precum în alte timpuri, comunismul bolşevic de sorginte sionist – masonică, infiltrat la nivelul tuturor structurilor societatii. Oricine îndrăznea sa se ridice impotriva regimului comunist, era smuls din cadrul familiei, aruncat in beciurile securitatii, şi apoi „disciplinat” într-unul din lagărele de tortură ale sistemului, întreaga familie anchetată, închisă, umilită, lăsată să traiască in conditii mizerabile, urmarită intreaga viată de cerberii sistemului totalitarist.

Ecumenismul este o plagă care sufocă pe oricine încearcă sa atragă atentia asupra pericolului de moarte sufletească care îl insoteste, aruncându-l necanonic pe temerarul care „strică” ordinea si disciplina de fier instituită de mai marii Bisericii, in ghearele anonimatului, fără loc de muncă în cadrul instituţional al Bisericii.
Umilire coercitivă în faţa obstii si a colegilor, denigrare de către superiorii în grad, anchetare i caterisire necanonică, sunt mijloacele de anihilare a personalitătii celui care indrăzneste să strige adevărul, să arate prăpastia în care vor cădea, cler si credinciosi, adepti ai ecumenismului feroce.

Câtă asemănare între cele doua sisteme dictatoriale, născute in hrubele intunericului, sub conducerea arhitectilor noii ordini mondiale, drumarii antihristului!

Dr. Gabriela Naghi

Cenzura n-a putut fi desfiinţată nici prin Constituţie. Dimpotrivă, textul acela scurt, intodus în cuprinsul acesteia, parcă a înăsprit şi mai mult această instituţie josnică şi murdară. Despre cenzura practicată în Biserica noastră am scris de mai multe ori. Aceasta a atins forme inimaginabile, de o cutezanţă diabolică. Cum au îndrăznit tartorii ecleziali să se atingă de textele sfinte, statornicite de-a lungul secolelor în Biserică de Sfinţii Părinţi, şi să le falsifice ori să le înlăture, sperând că vor trece în uitare şi se vor pierde? Au cutezat, şi nu se vor opri aci. Vor falsifica şi Sfintele Scripturi şi le vor adapta după calapoadele lor ecumeniste.

Cenzura poate fi anihilată în două moduri. Întâi, prin scoaterea la lumină a adevărurilor care sunt interzise şi ascunse. Al doilea, prin rostirea răspicată a adevărului, când acesta e falsificat sau denaturat. Ca unii care ne-am îngrădit de erezie şi implicit de toate practicile murdare ale ierarhilor, vom continua să combatem cenzura diabolică, introdusă şi dezvoltată până la absurd în Biserica noastră.

Cu ceva vreme în urmă, am găsit o carte dedicată Părintelui Arhimandrit Chesarie Gheorghescu, plecat la Domnul în 2017, din Mănăstirea Dintr-un Lemn. Pentru noi, care l-am avut Dascăl de suflet, şi nu numai, cartea oferă informaţii deosebit de preţioase şi inedite, la care altfel n-am fi avut acces.. Acuma să nu credeţi că această carte cu titlul ,,Chesarie Gheorghescu, Arhimandritul erudit şi Mărturisitorul Dreptei Credinţe’’, a apărut ocolind cenzura bisericească. Nu, a trecut prin aceasta şi a fost drastic ciuntită ori denaturată, de aceea, în cele ce urmează voi spune nişte adevăruri care nu şi-au găsit locul în carte, nu cumva să strice blazoanele artificial create ale unora cu funcţii înalte în Biserică. O fac cu atât mai mult, cu cât trinitasurile şi celelate mijloace ale Patriarhiei, sunt angrenate într-o potemkiniadă de poleire a realităţii, aşa încât să pară că toate-s bune şi frumoase, erziile au dispărut, schismele nu există, ierarhii sunt ortodocşi, mult iubitori de Hristos şi de Biserică, doar că mai sunt nişte nebuni răzvrătiţi care le strică tihna, nevrând să-i pomenească la Sfintele Slujbe.. Lucrurile nu stau chiar aşa, şi veţi vedea de ce.

1.Părintele Chesarie persecutat, batjocorit şi umilit de când a intrat în monahism, în 1945, până-n ceasul morţii sale. Nu vorbesc de acţiunile securităţii comuniste şi nici de anii petrecuţi în temniţe, ca deţinut politic. Despre acestea, cartea conţine informaţii ample şi veridice. Vreau însă să scriu de episcopul Gherasim Cristea de la Râmnicu Vâlcea, cel mai aprig prigonitor al Părintelui Chesarie Gheorghescu, niciodată n-am înţeles de ce, pentru că Preacuviosul n-a râvnit niciodată la ce nu era al său, n-a dorit nici măcar ce i s-ar fi cuvenit, toiagul arhieresc, de pildă. Mi-aduc aminte că era anul 1977, ne apropiam de momentul absolvirii, iar Seminarul nostru Teologic din Curtea de Argeş urma să-şi înceteze existenţa. Ştiam că Părintele va fi chemat în capitală pentru alte slujiri. Atunci unul dintre colegi i-a spus, zâmbind: ,,Părinte, mergeţi in Bucureşti şi parcă văd că acolo vă aşteaptă un toiag arhieresc’’. A zâmbit şi Părintele, şi a spus: ,,Cred că voi primi două. Pe spinare’’. Şi aşa a fost. La modul propriu. Gherasim Cristea n-a putut suporta prezenţa sa cu niciun chip la Mănăstirea Dintr-un Lemn şi niciunde pe teritoriul Episcopiei. A făcut ce-a făcut şi l-a alungat din obştea de maici pe care o iubea ca nimeni altul. Nici după 1989 lucrurile n-au fost altfel. Nici după 2014, când Gherasim s-a dus la judecata particulară, purtând cu sine povara grea a multor păcate, pe care le ştie mai bine Bunul Dumnezeu.

2.Răul, numit Gherasim Securistul, a plecat, dar prelungirea lui a rămas. Se numeşte stavrofora Oprea Emanuela, stareţa de-acum, pusă în această funcţie din vremuri imemoriale, de Gherasim, bineînţeles. Aceasta avea obiceiul de a se îmbăta şi-atunci mergea la chilia Părintelui Chesarie Gheorghescu, bătrân, bolnav şi slăbit, îl bătea şi-l izbea cu capul cu de perete! Nu mi-a venit să cred. Am verificat informaţia şi s-a dovedit adevărată. Această fiinţă ciudată se poartă ca un zbir şi a introdus în mănăstire un regim dominat de frică şi intimidare a maicilor. Ea care ar trebui să la fie ca o mamă bună şi iubitoare. L-a ţinut pe Părintele Chesarie în privaţiuni şi când a fost vizitat de un ucenic, Părintele şi-a cerut stingherit iertare că nu poate să-l îmbie măcar cu o cafea şi un pahar de apă, având totuşi o pensie, care însă se pierdea în buzunarele Emanuelei Oprea.

Cei care veţi vizita această Mănăstire Sfântă, Dintr-un Lemn, veţi şti de ce poamă ecumenistă este ocârmuită. Ocoliţi-o. Cu astfel de indivizi, de ambe sexe, au fost populate stăreţiile româneşti. O adevărată molimă s-a întins peste monahismul nostru.

Presbiter Ioviţa Vasile

Cerul te cheamă! Strigă morții din morminte. Ridică-te tinere, e rândul tău, ai curaj! Refuză cu demnitate tragicul și ridicolul politicienilor și conducătorilor de azi. Reînvie în memoria ta Credința strămoșilor tăi. Reînvie demnitatea omului de altădată, dăruirea și curajul celor ce au luptat în munți, refuzând umilința, îngenuncherea, trădarea și pagânizarea ta.

Se zvârcolesc și nu au odihnă cei căzuți în adâncurile minelor de plumb, în adânc de haznale, cei sfârtecați în anchete de zbirii securiști, cei uciși de demonii cruzimii din temnițe, cei arși de vii, cei înmormântați de vii, cei fără cruci și fără mormânt. Ei au murit aici pe pământ biruind moartea cu moartea lor. Au murit că să rămână veșnici în cer.

Tu tinere, ești moștenitorul și continuatorul unei istorii fără pereche, fiul unui Neam mereu în furtună cu vitregiile vremii, un neam de viteji, de Mucenici și de Martiri, vegheat de cneji și Sfinți Voievozi. În tine ard speranțele omului de mâine, în ține sălășluiește scânteia divină, în tine arde sublimul faptelor de mâine. În tine, sub loviturile dezmățului și mișeliilor de azi, suspină troite la răscruci de drum cu icoana lui Iisus plecată, altare doborâte, în tine suspină durerea străbunilor. În tine sună prelung dangătul de clopot care cheamă la rugă și luptă, ca altădată pe părinții tăi în primejdii și bejenii. Tu, tinere, ești fiu și urmaș al celor ce au luptat și au murit pentru că tu să fii liber, să ai sub tine un loc de veci, să fii tu însuți demn și fruntea să nu-ți pleci, să fii stăpân în casa ta. Tu, tinere, ești o putere, o flacără, ești ziua de mâine și porți pe umerii tăi o răspundere. Răspunde! Faptele mari se scriu cu clocotul tinereții, cu dăruire, cu răzvrătire împotriva răului.

Tu ești „înaltul” spre care trebuie să mărșăluiești și care duce la Dumnezeu. Dumnezeu te așteaptă! Tu ești conștiința nepervertită cu dimineți din ceruri, cu albe primăveri. Întoarce-te cu fața la trecut și fii vrednic de tot ce ți-au lăsat străbunii; nu risipi, nu da înapoi în fața primejdiei, nu părăsi lupta. Sunt ceasuri ale istoriei care te îndeamnă și cer: acum! Nu niciodată!

De când te-ai născut, ai crucea ta, tinere, și porți cămașa morții. Fii creștin și român! Moartea eroică, moartea creștină e un privilegiu, e un dar. Primește-o! Fii hotărât și calcă cu pas de foc spre acel tărâm dorit, cu soare și liniști fără sfârșit. Nu părăsi pământul țării tale, căci lași loc dușmanului tău care te vrea învins sau alungat, dușmanul părinților tăi. Înfruntă cu bărbăție toate adversitățile și toate vicleniile! Rămâi înfipt în pământul țării tale și al istoriei! Aici ești tu stăpân, la altul vei fi rob. Pune mâna și sparge cu lovituri de trăsnet lespedea grea pe care cei fără Dumnezeu și Țară au așezat-o peste sufletul nostru, peste mormintele marilor străbuni, peste istoria noastră, peste Biserica ta.

Tu, tinere, ești chemat la fapte mari. Tu ești făuritorul unei noi ere de refacere economică a țării tale, de libertate, de prosperitate, de moralitate, de zidire a noi altare. Crede, roagă-te, muncește, luptă și vei birui. Adună-te și tu, tinere plecat pe meleaguri străine, la casă ta și fă din pământul Patriei tale o stea. Fără tine, fără brațul tău, tinere, fără creierul tău, viața celor rămași în țară – bătrânii și nevolnicii – va fi pustie, va fi neagră, va fi blestem căci ei te-au crescut și te-au ridicat în lume pentru ca tu, la rândul tău, să iei pe umerii tăi continuitatea.

Răspunde! Nu lăsa ca peste sufletul tău să se pogoare blestemul celor din morminte, celor de azi și celor ce vor veni după noi. Amin!

Selecţie şi editare: Dr. Gabriela Naghi

Ani buni de mandat a dormit pe bancheta din spate a maşinii, pe ruta Bucureşti-Sibiu şi retur. De ceva vreme, umblă disperat pe calea aerului, dintr-o ţară-n altă ţară, invitat sau neinvitat. Se dă în stambă pentru imagine, sperînd ca va fi în cărţi la NATO sau trîntor în stupul UE. Ce face el prin Europa rechinilor? Ceea ce făcea Bush Jr. cînd privea prin binoclu cu capacele puse! Occidentul îşi cam bate joc de celebrul turist de la Cotroceni. Nici după atîţia ani nu şi-a depăşit rolul de slugă şi figurant european, mai nou, în piesa de teatru a lui Zelenski. Cum vede ziariştii se înghesuie la fotografiat, mai dă mîna cu cîte o nulitate, alteori stă pe margine, nebăgat în seamă, că „pi şentru” „e” unii mai ceva ca el. Presa occidentală îl ignoră voit, relatînd doar despre liderii SUA, UK, Franţei, Germaniei, Italiei, chiar dacă în poze apare şi acest înalt la stat şi mic la cap reprezentant al colonialiştilor. S-au prins ce hram poartă slugoiul şi îl tratează ca atare. Asta se întîmplă cînd în cel mai înalt fotoliu al statului a fost înşurubat, refractar legilor fizicii, un profesoraş de provincie, care a afirmat nonşalant că deţine şase case cumpărate din meditaţii, iar cei fără case au „ghinion”. Ca să-şi păstreze puterea, acest umblător lipsit de empatie faţă de popor, lipsit de diplomaţie şi cultură politică, obedient intereselor străine, a adus asupra României terorismul în politică, în sănătate şi războiul mai aproape, un război care nu e al nostru.

Psihopaţii de la Putere se află sub aripa unor instituţii de forţă. Ei nu fac nimic de capul lor, pentru că aceşti specialişti responsabili cu vînzarea, ba chiar cu înstrăinarea pe gratis a bogăţiilor României, au ajuns acolo prin fraudă şi escrocherii. Aşa se explică de ce turistul de la Cotroceni poate avea partid propriu, guvern propriu, parlament, armată, poliţie şi securitate, proprii. Asemenea „averi” personale, care înseamnă confiscarea statului român în interes privat sau străin, frizează nebunia şi au costat şi costă foarte mult România şi pacea ei. Totul ţine de dibăcia imorală a instituţiilor de forţă! Dar ce mai este oare moral într-o dictatură politică? Să nu ne imaginăm că o vom duce mai bine, indiferent cine ar veni la putere. Să nu ne imaginăm că politicienii se vor civiliza brusc sau că îi va roade conştiinţa şi vor bandaja rănile poporului. Nu mai pot face acest lucru pentru că au vîndut România cu efective cu tot, contra unor comisioane inimaginabile.

Poporul va fi la fel de asuprit, la fel de ineficiente eradicării sărăciei şi contrafăcute vor fi măsurile sociale, adoptate după cumetrisme europene. Taxe şi impozite mai mari şi mai multe, facturi astronomice la gaze şi energie, inflaţie crescută, salarii şi pensii în ghips. Bine spunea cineva că „România e cea mai bogată ţară din lume. De peste două mii de ani toţi fură din ea, dar tot mai e de furat!”, aşa că ciolanele de la Putere nu se vor termina vreodată. Poate atunci cînd corupţia şi hoţia politică îşi vor fi finalizat metamorfoza, îngrăşîndu-se de aşa manieră, încît vor plesni sub propria slănină. Ciolanele sînt hrana bio pentru hrăpăreţii Puterii, rosul lor are efecte benefice, hamsterii aceştia vor avea întotdeauna colţii bine ascuţiţi. Românii se vor obişnui cu aceşti cîini de pază ai imoralităţii, la fel şi cu lătrăturile false.

„Elita” politică românească s-a vîndut barbarilor egoişti care guvernează lumea, împingînd România spre un viitor sumbru. Somnolent şi supus, poporul trece prin schimbări implacabile, butonate de mîna grea a „colonialismului” ostracizator sub toate formele şi manifestările. Locomotiva istoriei înaintează cu mare viteză spre dezastre fără precedent. Independenţa economică şi libertatea multor popoare, printre care şi România, au fost ferecate în lanţurile cumplitei robiei mondiale de către bastioanele noului imperialism, care tropăie tumultuos peste graniţele statelor lumii, fiind sursa unor înfiorătoare vărsări de sînge, a unor îngrozitoare suferinţe sociale, pandemii şi morţi pe bandă, avînd ca rezultat scopul dorit şi declarat – depopularea.

Deşi pe arena mondială au apărut noi rechini, în ipostaza de concurenţi periculoşi, de o ferocitate nemaicunoscută pînă acum, „Centrul Mondial de Exploatare” cu sediul la Washington continuă să se cramponeze din răsputeri şi dă lovituri tot mai dure statelor lumii, întreţinînd războaie fizice şi economice acerbe, astfel ca dolarul multiplicat la rotativa DeepState să fie moneda de referinţă internaţională, iar S. U. A. să se autofinanţeze fără dobîndă. Prin muşcătura profiturilor militare, prin politica de expansiune şi de acaparare a importantelor surse de materii prime de pe glob, a pieţelor de desfacere, a sferelor de plasare a capitalului, visteria marii puteri se umflă, SUA devenind imperiul care-şi cere tot mai insistent partea la împărţirea apetisantelor rezerve naturale ale statelor.

A rămas în cărţile de istorie timpul în care România era o ţară respectată în lume, suverană şi independentă, cînd nu se permitea ca soldaţii români să se implice în războaiele altor state, să moară în teatre de război străine, cum de altfel nu se permitea nici măcar urmă de soldat străin pe pământurile româneşti. Astăzi, străinii au în ţara noastră mult mai multe trupe, armament şi dotări militare decît are ţara. Răul făcut României are rădăcini profunde. Cauterizarea acestui rău pare imposibilă astăzi.

Maria Diana Popescu, 29 Iunie 2022