Fiule, agonisește-ți răbdarea fiindcă ea este cea mai mare virtute a sufletului și poate înălța cel mai iute la piscurile desăvârșirii. Dacă dorești să agonisești răbdarea, îndeamnă-te întâi pe tine ca astfel să-ți urnești mintea spre Dumnezeieștile Porunci.

Să nu socotești de necrezut Poruncile lui Dumnezeu, ci totdeauna inima ta să fie preocupată cu ele. Nicio nenorocire din lume să nu-ți abată sufletul de la poruncile și rânduielile lui Dumnezeu, de la dragostea care sălășluiește în Hristos, Domnul nostru. Să nu te înalți în timpul duhovniceștilor succese, ci în orice împrejurare să fii cumpătat.

Orice greutăți ar veni peste tine ca urmare a faptelor tale cinstite și corecte, rabdă-le și supune-te cu plăcere. Și cu toate că acest mod de a te comporta este peste puterile tale, tu totuși să nu disprețuiești, nici să eviți astfel de situații. Iar ceea ce ți se întâmplă din cauza slăbiciunilor tale sufletești, povestește-le cu fidelitate altuia. În felul acesta, prin mărturisirea față de acela, se ușurează greutatea de pe sufletul tău și totodată te menții și departe de războiul patimilor.

Să nu aștepți de la om răsplata răbdării tale, căci numai așa vei primi în viitor de la Dumnezeul Cel veșnic răsplata cea de-a pururea. Răbdarea este sublima doctorie a sufletului, iar nerăbdarea este nimicirea inimii. Prin răbdare privim nădejdea bunurilor viitoare și îmbrățișăm ceea ce nu se vede ca și cum s-ar vedea.

(Sfântul Vasile cel Mare, Învățătură către fiul duhovnicesc, traducere de I. Popa, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007, pp. 27-28)

Selectie si editare: Dr Gabriela Naghi

-Gheronda, bunicii noştri spuneau că va veni timpul când vom avea toate bunătăţile, dar nu vom putea mânca. Astăzi oamenii pun sub semnul întrebării majoritatea alimentelor.

-Ce să facem? Au poluat tot mediul înconjurător.

Să nu vă cuprindă însă frica. Să vă faceţi cruce şi să nu vă temeţi. Şi am în vedere pe unii oameni care îşi fac viaţa un martiriu, fiindcă se tem de toate deşi sunt creştini, sunt botezaţi, miruiţi, se împărtăşesc, citesc Evanghelia, au învăţat-o pe de rost. Oare nu văd ce putere are Harul lui Dumnezeu? „Chiar de veţi bea ceva aducător de moarte, nu vă va vătăma” (Marcu 16, 18), a spus Hristos. Şi: „vă dau putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, fără să pătimiţi ceva rău” (Luca 10, 19)

Dacă omul are Harul lui Dumnezeu, nu se teme de nimic. De aceea să cerem întotdeauna Harul lui Dumnezeu, făcându-ne semnul Sfintei Cruci.

Vă amintiţi de întâmplarea aceea din Lavsaicon? Un monah s-a dus să ia apă din fântână şi, deoarece a văzut în ea o aspidă, a plecat înfricoşat, fără să ia apă. „Avva, suntem pierduţi, i-a spus el stareţului. în fântână este o aspidă!”. „Bine, îi spune stareţul, dacă în toate fântânile vor intra şerpi veninoşi, ce vei face? Vei muri de sete?”. Şi stareţul ducându-se, a însemnat fântâna cu semnul Sfintei Cruci, a luat apă şi a băut. „Acolo unde se pogoară puterea Crucii, răutatea satanei nu are putere”.

(Extras din Cuviosul Paisie Aghioritul, Patimi și virtuți, Ed. Evanghelismos, București, 2007, p. 283-284)

Selecție și editare: Dr. Gabiela Naghi

PseudoPatriarhul Bartolomeu a binecuvântat deschiderea Conferinței Științifice Internaționale Intercreștine, cu tema: „Pistevomen” – (Status Quaestionis și subiectele neglijate ale Niceei și ale Crezului Niceean). Conferința s-a desfășurat la Constantinopol sub auspiciile Patriarhiei Ecumenice, în vederea concelebrării comune în anul 2025, cu ereticul papă Francisc, a aniversării a 1700 de ani de la convocarea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea. .

Cu furie și cu neruşinare ei caută „soluţii la deosebirile şi obstacolele”, așa cum numesc ei marele decalaj dintre ortodocși și eretici… Pentru a se stabili sărbătorirea comună a Paștelui.

Când PseudoPatriarhul Bisericii Ortodoxe Bartolomeu, afirmă următoarele, la ce să ne mai așteptăm?

„Dacă nu împărtășim speranța și dorul de comuniune deplină, atunci nu putem spune cu adevărat că suntem ucenici ai lui Hristos. Unirea și comuniunea sunt poruncile Domnului […] Dialogul și împăcarea nu sunt opționale pentru noi. Sunt comandamente și porunci.

Inutil să spun că rămân obstacole, atât bisericești, cât și teologice. Încă din anii 1960, am stabilit „dialogul iubirii” prin care cele două „biserici”(n.m.ereticii și ortodocșii) ale noastre au făcut schimb de vizite și comunicări cu scopul de a alunga neînțelegerile și prejudecățile din trecut. Și în 1980, am început „dialogul adevărului”, în care, ca „biserici” surori, continuăm să discutăm probleme care ne unesc și ne dezbină într-un efort de a discerne căile pentru călătoria noastră comună de acum înainte”.

Interpretând hotărârile Primului Sinod Ecumenic așa cum consideră ei de cuviință în această conferință specific ecumenistă, adică folosind deciziile Pseudo-Sinodului din Creta, planul lor este deja bine formulat…

Sfântul Porfirie ne-a spus că „religia noastră, Ortodoxia, nu are nicio legătură cu ceilalți. Acum, însă, sunt unii care nu cred că există Dumnezeu, și sunt de părere că nu ar trebui să existe mai multe religii, care despart oamenii și îi aduc în stare de dușmănie. Toți se asigură, tineri și bătrâni, că există o religie și încearcă să facă asta spunând că toți sunt la fel, așa că mai bine să avem doar o singură religie, una bună”.

Cităm spre întărire un pasaj din articol , în cinstea lui Ioan Damaschin, un fervent zelos apărător al Credinței: „În vremea aceea, apărarea Credinței era întreprinsă nu de un Episcop din Vasilevusa, ci de Ioan din Damaschin, care nu era nici Episcop, nici preot, nici călugăr. Acestea sunt exemplele strălucitoare, indicatoarele noastre strălucitoare pentru ca noi, mirenii, să nu ne înfricosăm și să nu ne retragem când ei se luptă cu Ortodoxia noastră. Viețile Sfinților noștri sunt lumina care ne aprinde râvna pentru credință, pentru învățătură, lumina care ne ține vigilenți, dar care ne și îndrumă atunci când gândim rău și ne ascundem în spatele unor scuze care nu-și află rostul în inima creștină.

Avem un Domn tare și puternic, Domnul oștirilor,Domnul Cel Atotputernic. De cine să ne fie frică?

„Cel care rezistă este un creștin sfânt” !

Nikolaos Manolis

https://katanixi.gr/allo-ena-vima-pros-tin-enosi/

Text selectat și editat de Sora Gabriela Naghi

[…]Un marinar, a povestit despre acest miracol care i s-a întâmplat: împreună cu episcopul Agathon de Panormos (azi – Palermo, Italia) naviga spre Roma. În timpul călătoriei, marinarul se afla într-o barcă mică care era atașată de navă cu o frânghie. La un moment dat, din cauza mării agitate, frânghia s-a rupt și barca a fost luată de valuri și a dispărut. Nava care-l transporta pe episcop a fost aruncată pe malul mării, pe insula Ustica. Ustica este o mică insulă din Marea Tireniană, lângă Palermo. Acolo a așteptat trei zile, sperând că va apărea barca și marinarul, dar în zadar. Episcopul a ajuns la concluzia că marinarul s-a înecat și de aceea a decis slujirea Sfintei Liturghii pentru odihna sufletului său. După aceea episcopul a plecat în Italia, însă, acolo, în portul Romei, l-a întâlnit pe marinarul viu! A simțit așadar o imensă recunoștință față de Dumnezeu, care l-a salvat, întrebându-l, cu o curiozitate prietenoasă și afectuoasă, cum a evitat pericolul groaznic al naufragiului.

 Atunci marinarul i-a povestit în detaliu aventura sa: „Mult timp m-am luptat în apele mării cu barca”, a spus el, care s-a tot umplut de apă și s-a răsturnat de câteva ori, până când în cele din urmă chila a ajuns deasupra. Continuând această luptă, în timp ce barca era dusă de valuri, am devenit complet epuizat. Puterea mea a slăbit din ce în ce mai mult din cauza foamei. La un moment dat, am devenit foarte slăbit și am căzut într-o stare de veghe-somn, adică nu eram nici treaz, nici adormit. Întrucât eram în această stare, a continuat marinarul, „a apărut în fața mea, pe mare, O Persoană care ținea o bucată de pâine, pe care mi-a oferit-o. După ce am mâncat și m-am săturat, mi-am recăpătat puterile.În scurt timp a sosit o navă care m-a remorcat, și m-a adus cu bine la țărm. ,,Episcopul a ascultat cu uimire această poveste și l-a rugat să- i spună în ce zi a apărut Persoana necunoscută și i-a oferit pâinea.Marinarul și-a amintit cu precizie acea zi, în care a fost salvat de bucata de pâine oferită de Persoana necunoscută pe mare. Era ziua în care episcopul a slujit Dumnezeiasca Liturghie la Ustica.

Sfânta Mănăstire a Maicii Domnului.
PANTANASSA,
citând Evergetinosul

https://orthodoxologie.blogspot.com/2013/01/le-pouvoir-de-la-priere.html

Traducere din limba franceză: Dr. Gabriela Naghi

Înfiorător! Inregistrarea „ședintei” Consiliului Duhovnicesc al Mănăstirii Frasinei din 10 ianuarie 2023 reprezintă dovada ultima a ceea ce este Irineu Popa! I-a obligat pe Părinții frăsineiti să semneze un blestem, mințindu-i ca o fac în duhul Sfântului Calinic și că dacă refuză vor ajunge in iad! Adica rasturnand satanic realitatea! Încalcându-le si desconsiderandu-le conștiintele! Numai ca aceleasi constiințe erau obligate sa marturiseasca ortodox, cu capul descoperit, incepând cu 2016! Nu au facut-o! Din „ascultare”, pentru ” pace”, și ,,legându-i ” și pe mireni să tacă! Acum au devenit ei insisi legati, dar legati fedeles de vrajmasul omenirii ! Iata unde duce pana la urma „ascultarea” oarba de ierarhul eretic!In plus, arhiconul de la Craiova a furat Sfântul Antimis de la Biserica din vale a Mănăstirii, sustinand ca aceasta ar fi fost ridicată din „neascultare”! Si blestemandu-i pe toti cei care vor mai savarsi sau participa la Slujbe acolo, dar afirmand in acelasi timp ca Biserica va ramane deschisa! Insa in interiorul acelei Biserici, pe peretele vestic, sunt pictati ctitorii, Episcopul Iosif Gafton si Patriarhul Iustinian Marina! Acestia sunt „neascultatorii” care au inaltat-o!

Pe de alta parte, Părintele Ioanichie Popescu s-a împotrivit acestei samavolnice spurcăciuni și, se pare, va pleca la Sfântul Munte. Insuficientă, tardivă si nedusă pâna la capăt împotrivire! Inchiderea unei Biserici reprezinta vestirea unei „evanghelii” anti-hristice! Inger din ceruri de ar vesti-o, sa fie Anathema! Aceștia sunt ecumenistii : imbibati de miere luciferică! Afirm cu toata responsabilitatea : daca Dumnezeu ii va mai da zile, Irineu își va demara in curând si „afacerile” „la vedere” pe teritoriul Mănăstirii.! Proiectul asteapta de ani de zile, si , daca nu a inceput pana acum, este pentru ca obstea s-a opus! De acum înainte însa nu va mai avea cine sa se opună! Iar Parinții care mai nutresc cat de cat o urma de conștiinta, vor pleca si ei, astfel incat viata monahala se va reduce si se va seculariza încet-încet, rămânând mai degraba ca o maimuțăreala a ceea ce a fost si a ceea ce ar trebui sa fie!

Imi asum sa sustin ca intreaga mascarada savarsita de Irineu constituie un „examen” pentru tronul patriarhal! Pentru ocuparea caruia „concurenta” este „acerba”! Sa nu va amagiti nici o secunda ca i-ar pasa lui de Sfântul Calinic sau de mantuirea oamenilor! Nu, nicidecum! El doar vrea sa „implementeze” ceea ce a fost „instruit” sa „implineasca”, vreme de peste 4 decenii! Si „sa se mareasca pe sine” mai presus de Dumnezeu, exact ca si stapanul caruia i se inchina! Deocamdata ” s-a descurcat ” „excelent”, atat la „scris”, cat si la „proba practica”! Numai ca intunecatii lumii ignora mereu adevarul fundamental : Dumnezeu este Creatorul, Atotțiitorul, Biruitorul , Dreptul Judecător, si are întotdeauna ultimul cuvânt!

Mihai Dinculescu

 

https://www.youtube.com/watch?v=QvSEARu0HcQ

Dragi români,

Evitați să vă internați în spitale, când aveți simptome de viroză, febră, răceală, gripă. Criminalii din spitale au primit ordine de sus să slăbească imunitatea pacienților  prin administrarea tratamentului contra malariei, echivalent cu citostaticele sau efectele chimioterapiei. Interesul sataniștilor e să depopuleze lumea și folosesc toate mijloacele distructive care le stau la îndemână. Sunt vizați bătrânii, pensionarii, bolnavii cronici, oamenii străzii…

Toate zisele vaccinuri pe care le-au pregătit conțin ARN mesager. Refuzați orice fel de vaccin pe care ei vor să vi-l inoculeze.

Tratați-vă acasă cu ceai de lămâie cu miere și ghimbir, zinc, vitamina D3 în cantități mari, camfor, cimbru, uleiuri  naturale de brad, mentă, eucalypt; propolis, usturoi, vitamina C în cantități mari, Ivermectină, Hidroxiclotichină.

Protopresbiterul Alexander Schmemann a slujit pentru ultima dată Sfânta Liturghie în Ziua Recunoștinței. Acest lucru era deosebit de potrivit, deoarece Părintele Alexandru și-a dedicat întreaga viață predării, scrierii și propovăduirii despre Euharistie; căci cuvântul euharistie în greacă înseamnă mulțumire. La sfârşitul liturghiei, Părintele Alexandru a scos din buzunar o scurtă predică scrisă, sub formă de rugăciune, pe care a citit-o. Aceasta a fost o întâmplare ciudată, întrucât Părintele Alexandru nu și-a scris niciodată omiliile liturgice, ci le-a rostit întotdeauna extemporaneu. Acestea au fost cuvintele lui, care s-au dovedit a fi ultimele rostite vreodată de el din amvon în Biserică.

Îți mulțumesc, Doamne!

Toți cei pricepuți în a mulțumi sunt vrednici de mântuire și bucurie veșnică.

Îți mulțumim, Doamne, că ai primit această Euharistie, pe care am oferit-o Sfintei Treimi, Tatălui, Fiului și Sfântului Duh, și care ne-a umplut inimile de bucuria, pacea și dreptatea Duhului Sfânt.

Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai descoperit și ne-ai dat pregustarea Împărăției Tale.

Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai unit unii cu alții în a Te sluji pe Tine și pe Sfânta Ta Biserică.

Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai ajutat să depășim toate greutățile, tensiunile, patimile, ispitele și ai restabilit pacea, iubirea reciprocă și bucuria în împărtășirea cu Duhul Sfânt.

Îți mulțumim, Doamne, pentru suferințele pe care le-ai revărsat asupra noastră, pentru că ele ne ajută să ne curățăm de egoism și ne amintesc de „unicul lucru necesar”; Împărăția Ta veșnică.

Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai dat această țară în care suntem liberi să ne închinăm Ție.

Îți mulțumesc, Doamne, pentru această școală, unde este vestit numele lui Dumnezeu.

Îți mulțumim, Doamne, pentru familiile noastre: soți, soții și, mai ales, copiii care ne învață cum să sărbătorim Sfântul Tău Nume în bucurie, mișcare și zgomot sfânt.

Îți mulțumesc, Doamne, pentru toți și pentru toate.

„Mare ești, Doamne, și minunate sunt lucrurile Tale și nici un cuvânt nu este de ajuns spre lauda minunilor Tale”.* (Slujba Aghiazmei Mari).

Doamne, bine ne este nouă să fii aici! Amin.

Sursa: https://orthochristian.com/88163.html

Traducere din engleză: Sora Gabriela Naghi

Inca o informatie, pe care constat ca nimeni nu si-a pus problema sa o verifice : Biserica din vale a Manastirii Frasinei a fost ridicata cu binecuvântarea Episcopului Iosif Gafton, care a și sfințit-o! (fapt ascuns cu grijă de mincinosul spurcat Irineu)

Aduceti-va aminte si ca Irineu Popa a semnat si documentul de la Balamand, din 1993,, de „unire” a Ortodoxiei cu monofizitii! Dintre ierarhii romani co-semnatari ai acelui document, inca unul mai este in viata : Teofan Savu! Considerat de urmasii rastignitorilor Mântuitorului drept ” prinț al bisericii”! Nu întâmplator, acestia doi sunt cei mai inversunati sinodali ai BOR impotriva celor ce s-au ingradit de erezia ecumenista! Si principalii favoriti la tronul patriarchal deținut acum de tovarasul general Ciobotea! Dar nu și singurii! Asadar, ei sunt eretici asumati de fix 30 de ani!

„Blestemul” pe care tocmai l-a facut reprezinta un ritual-juramant satanico-masonic de lepădare explicită de Hristos și închinare la antihrist! Luati afirmatia cat se poate de la propriu! Daca Dumnezeu ii va mai da zile pe pamant, veti vedea ca arhiconul de la Craiova va face chiar mai mari decât acestea! Intunecatii lumii cazute pregatesc intens „unirea” Ortodoxiei cu ereziile, pentru 2025! Daniel Ciobotea va sari din schema, deoarece, din vanitate, nu accepta sa fie vasalul Fanarului si cu atat mai putin al Vaticanului! El se vrea „egal” cu cele doua cetati spurcate! De aceea, va fi tras pe „linie moarta”! În perioda urmatoare vor fi date pe banda rulanta „examenele” pentru tronul patriarhal de la Bucuresti, si nu numai!

Mihai Dinculescu

Vrând să se îndreptățească pe sine, să-și justifice fărădelegile și mârșăviile, să dea legitimitate nedreptăților sale, Irineu Popa de la Craiova comite greșeală după greșeală, se zbate și se afundă și mai mult în mocirla pierzaniei. Ultima lui ispravă ne arată fundătura fără ieșire în care a intrat. E vorba de acel blestem, care s-a răspândit cu repeziciune în presă. Să intrăm abrupt în miezul ptoblemei.

1.Ascensiunea lui Irineu Popa cade sub incidența Canoanelor 30 Apostolic și 3 al Sinodului 7 Ecumenic, care spun că doar Biserica își alege slujitorii. Orice intervenție din partea puterii lumești e aspru pedepsită, cu caterisirea și excomunicarea făptuitorului și a complicilor. Dumnealui a intrat în obștea Mănăstirii Frăsinei, având 10 clase și primind ca ascultare paza oilor (ciorâng, cel care dă oile în strungă). Puțin stă aici, e recrutat de securitate, trimis la studii, în țară și străinătate. Începe cu Seminarul Teologic și continuă până devine mare doctor în Teologie. Știm cum s-a încununat cu acest titlu academic, întocmai ca politicienii doctori de carton. A fost pregătit și propulsat, în final, pe scaunul mitopolitan al Olteniei. Ce l-a recomandat pentru această spectaculoasă ascensiune? Vocea și talentul? Nu, mediocritatea și supunerea față de puterea lumească. Pentru aceasta, de multă vreme trebuia caterisit și înlăturat din Biserică.

2.Ca participant la sinodul tâlhăresc din Creta, a semnat documentele eretice. Erezia este despărțire de Dumnezeu și cei ce se fac vinovați sunt judecați, caterisiți, anatematizați și înlăturați din Biserică. Nu e cazul lui Irineu. Deocamdată.

Cele de mai sus sunt motive mai mult decât suficiente pentru a afirma că blestemul lui, la care-și mai ia niște părtași, e lipsit de valoare. Înainte de toate, își împănează actul cu minciuni, precum că Mănăstirea de jos ar călca blestemul Sfîntului Calinic. Mai insinuează că s-ar fi comis cine știe ce păcate. Poate le-a comis el, să ni le spună. I-aș aminti că Părintele Daniel Corogeanu a fost caterisit de Corneliu Onilă pe nedrept și Dumnezeu l-a înlăturat din tagma arhiereilor, ca pe o oaie râioasă. Mai știm că aceia care l-au condamnat, tot pe nedrept, la închisoare se odihnesc de ani buni în morminte. Să nu creadă Popa Ioan că blestemul nesăbuit nu se va întoarce împotriva sa.

Strigător la cer este să pui sub blestem pe cei care ar cuteza să mai săvârșească Sfânta Liturghie, orice Taină, orice slujbă bisericească în Mănăstirea de jos sau în împrejurimi, nota bene!, în Numele Sfintei Treimi și pentru veșnicie! Oare omul acesta e întreg la minte? Dacă aș locui în apropiere și aș fi invitat, în condiții canonice, aș sluji Sfânta Liturghie la Mănăstirea de jos, fără nici cea mai mică reținere, fără să bag în seamă bâiguielile pseudo-mitropolitului. Sfintele Canoane spun că binecuvântările ereticilor nu sunt binecuvântări, tainele lor nu sunt Sfinte Taine, iar blestemele nu au tărie. Și i-aș aminti lui Irinel Popa că niciodată în istorie ereticii n-au luat plată de Sfinți, așa încât să nu-și facă iluzii că poate schimba dreptatea lui Dumnezeu.

Va aduce Dumnezeu și Duminica Ortodoxiei. Atunci vom împlini rânduiala bisericească, vom citi Sinodiconul , anatematizând pe toți ereticii care strâmbă adevărurile Dumnezeiești, iar Irineu va fi cap de listă.

Presbiter Iovița Vasile

Am analizat cu ochi de mireancă ,,blestemul” actualizat de la Mănăstirea Frăsinei în data de 10 ianuarie 2023. Documentul este semnat de IPS Irineu și de starețul Onisifor. Așadar, iată blestemul:

,,Hotărâm, în numele Sfintei Treimi, ca, de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor, nimeni dintre monahi și cei hirotoniți, preoți sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică și să nu mai săvârșească vreo slujbă bisericească, molitvă sau dezlegare sau Sfântă Taină și nici vreo Sfântă Liturghie să nu se mai oficieze în această biserică sau în spațiile din jurul acesteia. Cei care vor încălca această hotărâre să cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic și sub blestemul nostru. De sunt clerici, să se caterisească, iar de sunt mireni, să se afurisească, iar de este vreun preot de mir și va încălca acest legământ, să fie în aceeași osândă.

Nimeni să nu îndrăznească să dezlege această legătură cu blestem pus de noi, nici arhiereu și nici altă față ierarhică, indiferent ce rang bisericesc ar avea.”

Pun la îndoială faptul că hotărârea este în numele Preasfintei Treimi, având în vedere că se dorește acolo construirea unor hoteluri. E sigur că hotărârea este animată de dorința ierarhului de a-i proteja de ispite pe monahi? Stareții anteriori au căzut și ei sub blestem? Dezlegările erau făcute de către niște călugări în vârstă, totuși…

Expresia ,,și nici vreo Sfântă Liturghie să nu se mai oficieze în această biserică sau în spațiile din jurul acesteia” este fără sens pentru un creștin. Săvârșirea Sfintei Liturghii este un delict? Cine ar putea fi deranjat de o Sfântă Liturghie?

Niciun cuvânt despre statutul aparte al Mănăstirii Frăsinei, dobândit în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, referitor la neamestecul în trebuirile interne ale acesteia!

,,Cei care vor încălca această hotărâre să cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic și sub blestemul nostru.” E sigur că Sfântul Calinic ar fi gândit la fel? A ajuns și IPS Irineu la aceeași treaptă de sfințenie ca și Sfântul Ierarh Calinic? Cum stăm cu respectarea poruncilor evanghelice care se referă la iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui? Cum se văd aceste porunci de la Craiova?

,,De sunt clerici, să se caterisească, iar de sunt mireni, să se afurisească, iar de este vreun preot de mir și va încălca acest legământ, să fie în aceeași osândă.” Din moment ce nu se are în vedere niciun păcat săvârșit, nici caterisirile, nici afurisaniile nu cred că sunt valide. Blestemul Sfântului Calinic se referă la mănăstirea din deal și este izvorât din dorința sinceră de a-i proteja pe monahi de ispite. Extinderea blestemului asupra bisericii din vale și asupra împrejurimilor are scopul de a intimida. Ce rost are această intimidare?

,,Nimeni să nu îndrăznească să dezlege această legătură cu blestem pus de noi, nici arhiereu și nici altă față ierarhică, indiferent ce rang bisericesc ar avea.” Cum așa?Nici Patriarhul? Nici IPS Varsanufie, a cărui semnătură nu se vede pe ,,document”, deși este ierarhul locului?  Infailibilitate curată! Nu dă nimănui niciun răspuns pentru asta? Iată cu ce obiceiuri s-au ales unii ierarhi în urma Sinodului din Creta! IPS Calinic a invocat blestemul Sfântului Calinic pentru a înlocui ascultarea ortodoxă cu supunerea de tip papist la Mănăstirea Frăsinei! Se distruge astfel o oază de sfințenie atât de necesară acestui popor.

Acest blestem este, de fapt, în numele unor interese materiale și ecumeniste, nu în numele Preasfintei Treimi! Deja IPS Irineu a avut o influență nefastă asupra acestei mănăstiri, aducând la Frăsinei erezia ecumenistă, fapt care se răsfrânge și asupra altor decizii luate de către unii monahi de acolo, chiar dacă au, în general, o gândire ortodoxă!

Ce se va întâmpla cu biserica din vale? Cineva a ctitorit-o și pe aceea cu un rost. Cred că Mănăstirea Frăsinei a fost cu adevărat lovită de blestem. Mult i s-a dat și mult li se cere. O implicare sinceră împotriva ecumenismului era necesară, totuși. Cred că e timpul să observe că tăcerea este un păcat grav atunci când Biserica lui Hristos este amenințată de erezie.

Dumnezeu  să ocrotească Biserica Ortodoxă de pretutindeni, care este atacată din interior și din exterior!

Lucreția P.

Dumenko a spus că ucrainenii ar trebui să-și anuleze patronii cerești dacă aceștia au legătură cu Biserica Rusă. Șeful schismaticilor, Dumenko, a spus că ucrainenii ar trebui să-și părăsească sfântul, în cinstea căruia au fost botezați, dacă sfântul are rude cu Biserica Ortodoxă Rusă sau cu Rusia.

Răspunzând la întrebarea unei jurnaliste lb.ua ce ar trebui să facă dacă a fost botezată în onoarea Xeniei de Petersburg, Dumenko a răspuns că acum trebuie să ne rugăm unei alte Xenia: „Putem vorbi despre schimbarea cutărui sfânt sau cutărei sfinte. Dacă o luăm pe Xenia, există și alte Xenia în cinstea cărora putem schimba data sărbătorii.” Potrivit lui, dacă o persoană vrea să renunțe la sfântul său patron în favoarea altuia, trebuie să meargă la preot și să primească o binecuvântare.

În același timp, Dumenko se plânge că credincioșii așa-zisei Biserici autocefale înființate de către Fanar, au cerut ca sfinții „ruși” să fie lăsați în calendar.

„A trebuit să lăsăm sfinți venerați atât de cunoscuți, deși știm ce rol au jucat uneori în istorie”, a adăugat Dumenko, vorbind despre Sf. Fericita Xenia de Petersburg, Prințul dreptcredincios Alexandru Nevski și alți sfinți.

Epifanie Dumenko este sigur că prezența acestor sfinți în calendar este un fenomen temporar cauzat de cererea enoriașilor, iar pe măsură ce generația se schimbă, credincioșii nici măcar nu își vor aminti de acești sfinți ai lui Dumnezeu.

„S-a întâmplat în istorie că a existat o anumită perioadă de timp în care am fost uniți, am fost în această ocupație duhovnicească și este nevoie de timp pentru a ne îndepărta treptat de această tradiție rusă”, a spus șeful așa-zisei Biserici autocefale înființate de către Fanar.

Anterior, UJO a raportat că așa-zisa Biserici autocefale a anunțat o tranziție completă la un nou calendar.

*nm. Ne întrebăm care este reacția ortodocșilor de pretutindeni , care este reacția sinodalilor BOR în frunte cu Patriarhul Daniel, la aceasta grozăvie și nedreptate strigătoare la cer. Unde sunt declarațiile de susținere a Mitropolitului Onufrie, din partea Bisericilor Locale, a BOR, care nu au recunoscut structura schismatică din Ucraina, așa cum bine a remarcat Episcopul Teodosie din Patriarhia Ierusalimului și Mitropolitul cipriot Neofit de Morfu care au luat o poziție lăudabilă în aceasta gravă problemă a Ortodoxiei, generată de Pseudo Patriarhul Bartolomeu, care sfâșie Cămașa lui Hristos.

Tăcerea amenintătoare care a copleșit BOR este o tăcere vinovată. Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, adevăr este și totuși nu putem asista la prigoana sângeroasă (la propriu) care se desfășoară în Ucraina cu nesimțirea celui care doarme liniștit și confortabil în chilia sa. Rugăciunea este bună și la îndemana tuturor, dar cei care dețin puterea bisericească trebuie să-și ajute aproapele aflat în mare și fără seamăn suferință. Ortodoxia este în pericol, Preoți ai lui Hristos, monahi și Înalți Ierarhi ai BOR!

Vremea dialogului diplomatic a trecut de mult!

https://spzh.news/en/news/70630-epifaniy-patriots-must-abandon-their-russian-patron-saint

Traducere și comentariu: Dr. Gabriela Naghi

Precum stelele care licăresc pe cer își primesc lumina de la soare, tot așa Sfinții Părinți au strălucit la Niceea, primind lumina de la Domnul Hristos și Duhul Sfânt. Aceștia erau bărbați purtători de Hristos, căci Hristos trăia și strălucea în fiecare dintre ei. Aceștia erau mai mult sălășluitori ai cerului decât ai pământului, mai mult ca îngerii decât oameni. Aceștia erau, întru adevăr, Biserică a Dumnezeului Celui viu, precum Dumnezeu a zis că: „Voi locui în ei și voi umbla în ei” (II Corinteni 6, 16).

Este destul să pomenim doar pe trei dintre ei, pe cei pe care îi cunoașteți cel mai bine, ca să vă faceți o idee despre felul cum erau ceilalți trei sute cincisprezece: Sfântul nostru Părinte Nicolae, Sfântul Spiridon și Sfântul Atanasie cel Mare. Mulți dintre ei au venit înaintea Sinodului purtând pe trupurile lor rănile primite pentru Hristos: de exemplu, Sfântul Pafnutie își pierduse un ochi la locurile de suferință. Toți străluceau cu o lumină lăuntrică, care venea de la Dumnezeu, și în care adevărul era văzut și știut.

Evanghelia de astăzi nu vorbește despre acest Sinod, ci despre ultima rugăciune a Domnului nostru Iisus Hristos către Tatăl Său cel Ceresc. De ce citim această rugăciune în Evanghelia de astăzi? Pentru că această rugăciune și-a arătat lucrarea la Primul Sinod Ecumenic. Prin puterea acestei rugăciuni, Dumnezeu a făcut pe Sfinții Părinți de la acest Sinod apărători credincioși și neînfricați ai adevărului, și biruitori asupra iscodirii și răutății oamenilor și dracilor.

(Sfântul Nicolae Velimirovici, Predici, Editura Ileana)

Selecție și editare: Dr. Gabeiela Naghi

Nesăturaților de sângele creștinesc! Vi-e sete!

Ți-e sete, Bartolomeu, spurcatule și blestematule! Cât rău ai adus în țara noastră și în Biserica noastră, dorindu-ți slavă și să fii mare, jgheab bătrân și împuțit ce ești! Poate ți-a mai dat Dumnezeu două zile de pocăință, să ceri iertare de la Cer, de la pământ și să poți pieri, fiară sălbatică ce ești, care știi să sfâșii Biserica lui Hristos, nu să-i vindeci ranele pe care le-au făcut comuniștii și ateiștii.

Aceștia sunteți voi, domnilor patriarhi spurcați, blestemați și vânduți lui satana și lui antihrist. De asta vreți să-l încoronați pe antihristul, pe satana?

Noi rămânem cu Hristos, rămânem cu Tatăl, cu Fiul, cu Duhul Sfânt. Rămânem, și de va trebui să suferim, fraților, nu vă temeți!

Dacă cineva mi-at fi descris un spectacol dezagreabil în care patru haidamaci se urcă pe o scenă, stau îndărătul unui pian, își lasă pantalonii să curgă de pe ei, apoi își plimbă mădularele pe clape, aș fi zis că e vorba de niște dezaxacți ce trebuie urgent internați la psihiatrie. Lulu din Cluj, Dumnezeu să-l ierte, în simplitatea lui, avea infinit mai multă decență. Numai că aceștia se produceau în fața unei săli pline, iar spectatoarele, îndeosbi, aplaudau frenetic și râdeau cu încântare. Dacă mi-ar fi spus atunci cineva că unul dintre cei patru măscărici se numește Volodimir Zelenski și că într-o zi va ajunge președinte al Ucrainei, aș fi renunțat să-mi mai ascult interlocutorul.

Și totuși, așa s-a întâmplat. Saltimbancul ocupă cea mai înaltă funcție a statului ucrainean, și din această poziție se angrenează într-un sistem diabolic de distrugere sistematică a acestei țări, în fapt a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, jucând perfect rolul dintr-un scenariu amplu, scris în Statele Unite. Câtă suferință a provocat omulețul acesta, câte vieți a secerat, câte grozăvii a comis, știe numai Bunul Dumnezeu, și El să-l judece încă din viața aceasta pământească.

Vă aduceți aminte cu câtă evlavie stăteau parlamentarii noștri și-l ascultau pe Zelenski, atunci când li s-a adresat de la distanță, printr-un ecran uriaș? ,,Ceacanăii!’’, ar fi zis Lulu, dacă era printre noi.

După ce a intrat în galeria marilor criminali ai omenirii, jidanul acesta cu mintea împuținată își continuă monstruozitățile. De data aceasta, intenționează să intre în rolul lui Irod, să răpească pruncii Înalt-Preasfințitului Părinte Mitropolit Mihail Jar, pe care apoi să-i piardă prin cine știe ce așezăminte ale unei Ucraine zdrobite de război. Planul e lesne de deslușit: ucigând bătrânii neajutorați, au ucis trecutul; masacrând tinerii – distrug prezentul; curmând viețile pruncilor, compromit viitorul Ucrainei. Dacă Bunul Dumnezeu va îngădui ca Mănăstirea românească de la Bănceni să fie trecută și prin această teribilă încercare, El știe mai bine decât înțelegem noi, să-i îndrepte pe oameni spre Împărăția Sa cea Veșnică.

În pruncie, știam că biciul se confecționează din fâșii desprinse de pe halduri (tulpini de cânepă mai groase) și se împletește într-un anumit fel. Mai știm și acum toți că există ceva din care e cu neputință să alcătuiești un bici. Și totuși, singur diavolul a reușit să găsească unul, să-și facă un asemenea bici, care și pocnește, pe care-l ține în mâinile sale păroase, îl agită, amenință și pedepsește cu el Ucraina și întreaga suflare ortodoxă. Cu zel…

Țineți-vă respirația, întoarceți-vă privirile și  depărtați-vă degrabă!

Presbiter Iovița Vasile